Ursul carpatin si merele de aur
by Ovidiu C. Banea,
Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu
28 iulie 2021
Nota de clarificare:
Aceasta analiza reprezinta punctul de vedere al Departamentului de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu in urma declaratiilor facute de catre domnul ministru Barna Tanczos in ultimele 2 zile si la data de 28 martie 2021 cu privire la cercetarea populatiilor de urs carpatin din Romania. Toate documentele la care se face referire in analiza de mai jos sunt documente existente in spatiul public si pot fi gasite foarte usor in mediul online.
Mai intai, la 28 martie 2021, intr-un interviu Agerpress (aici), domnul ministru aminteste o achizitie publica: "În momentul de faţă este în achiziţie publică şi vom cumpăra aceste servicii de pe piaţa liberă şi aşa cum s-a făcut până în 2016 an de an vom evalua populaţia de urs brun în România. Mai mult, există un proiect european finanţat cu 10 milioane de euro, care vine cu soluţii noi pe bază de probe genetice şi încearcă să facă o estimare şi mai exactă a acestei populaţii."
In declaratii (rastalmacite probabil si de presa) ministrul felicita WWF pentru initiativa de a preveni pagubele in randul septelurilor de la munte si se anunta un studiu de 10 milioane de Euro (luni, 26 iulie 2021 aici), iar astazi (28 iulie 2021) se prezinta ICAS (un institut cu cercetatori ecologi, cinegeticieni si vanatori) alaturi de RNP Romsilva ca si principali beneficiari ai unui proiect de 11 milioane de Euro.
Asadar, studiul la care domnul ministru face referire in luna martie si pentru care exista atunci o achizitie publica conform spuselor domnului ministru ar fi putut avea ca si beneficiar WWF, insa din delaratiile de astazi este evident ca 11 milioane de Euro vor merge catre ICAS si Regia Padurilor. Exista un studiu la care iau parte atat ONG-urile de mediu cat si Institutul de cercetari si Romsilva studiul WWF (in derulare) este completat cu altul facut de specialisti de la ICAS? Cum o fi cum nu o fi, important este ca ministrul din secuime nu "sta la stat" si isi face datoria fata de cetateni atacand o problema acuta, conflictul om-urs si protectia speciilor protejate, la care statul roman a intrat in hibernare multianuala de 5 ani.
In anul 2016, s-a incetat vanatoarea la urs, lup, ras si pisica salbatica dupa ce un ordin a fost pus in dezbatere publica si mai multe ONG-uri de mediu au reusit sa convinga statul roman ca studiul in baza caruia s-a emis ordinul de derogare pentru vanatoare la anumite specii nu prezinta metodele de evaluare si ca efectivele ar fi umflate intentionat. Departamentul de ecologie Crispus NGO Sibiu a emis un punct de vedere separat de cel al celorlalte organizatii de mediu, si a oferit un sprijin conditionat AGVPS Romania si celorlalte asociatii vanatoresti neafiliate, de 60 de zile, sustinand ca tranzitia spre "NE-Vanatoare" trebuie sa fie graduala, avand in continuare o pozitie pentru management integrat (inclusiv letal la nevoie). Crispus a emis o scrisoare si un comunicat de presa (AICI). Conditia de sprijin si "somarea publica" cerea vanatorilor sa prezinte toate pagubele economice si sociale survenite in urma interzicerii derogarilor la cele 4 specii prioritare.
Pana in ziua de astazi AGVPS sau Ministerul Mediului nu a comunicat in spatiul public pierderile economice si sociale ale statului roman survenite in urma opririi vanatorii la urs, lup, ras sau pisica salbatica (si este de inteles, nici nu se poate face asa ceva, avand in vedere interesul enorm al Romaniei de a organiza partide de vanatoare la urs pentru vanatorii straini, care pana in anul 2016 aduceau la bugetul de stat sume importante de bani). Pachetul de solutii denumit 4S4S "patru solutii pentru patru specii" propus de Crispus la 4 noiembrie 2016 este acum adoptat "pas cu pas" de catre ministerul mediului, ceea ce ne bucura. Dar sa ne uitam impreuna la o situatie logica si normala intr-o societate unde statul se lasa impins de la spate. Conflictul om-urs a ajuns la un nivel de alerta maxima si balanta se indreapta in favoarea ursului, prin asimetria data de aparenta crestere a efectivelor, de luptele ursului cu omul neinarmat in urma carora mor conationalii nostri. Indiferenta si ignoranta statului nu mai poate fi tolerata, organizatiile de mediu au cerut o atitudine proactiva atunci in 2016. Au cerut studii de dinamica si de zonare in functie de bonitate. Dar ce, nu existau ele? Existau bineinteles, insa mostenirea "efectivului dorit" din anii 1970 si mai apoi din anii 1980 si mai apoi din anul 2002 a pus capacitatea de suport a activistilor de mediu la incercare. Asa cum a fost, si asa cum este astazi, Romania protejeaza o specie emblematica, ursul care poate face parte din blazonul nostru de tara, o specie pe care nu o vrea niciun stat din Uniunea Europeana, chiar daca la nivel declarativ fiecare stat isi prezinta falsul interes de a proteja biodiversitatea si functionarea optima a sistemelor ecologice din care ursul face parte.
Urs cu colar GPS pe Transfagarasan Foto: Laurentiu Hodis
23.07.2021, Transfagarasan. In aceeasi zi, autorul a observat un numar de 5 adulti si 2 pui, toti in judetul Arges, in zona Lacului Vidraru.
Ultima necunoscuta la care niciunul dintre activistii de mediu s-ar fi gandit pana acum in cazul monitoringului si recensamantului populatiilor de urs carpatin din Romania a iesit la iveala astazi, cand s-a lansat "bomba cu GPS si ADN" in cadrul unei conferinte de presa de catre miniștrii Mediului și al Investițiilor și Proiectelor Europene, Barna Tanczos și Cristian Ghinea.
11 milioane de Euro (sau 53,5 milioane RON) pentru un proiect de evaluare a populatiilor de urs carpatin care a demarat astazi. Bani din POIM noua transa. (Comunicat)
STUDIUL DE ACUM
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect și are ca parteneri:
- Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP),
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS)
- Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov
Ursus arctos in judetul Alba
Foto: vanator, drepturi cedate
STUDIUL PRECEDENT
Studiul anterior din 2016, complex si foarte elaborat, din care domnul ministru isi alege cu grija toate informatiile si datele din toate declaratiile din ultimele 2 luni a fost efectuat de catre Universitatea Transilvania Brașov (UTB), acelasi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice) și o Fundație.
Acest studiu a fost aspru criticat de catre WWF in 2016 (vezi aici punctul de vedere al WWF redactat de catre ecologul Cristian Remus Papp la 16 septembrie 2016 si comunicatul de presa redactat de catre Adriana Trocea-WWF la 28 septembrie 2021, in care se adauga detaliile de contact WWF, ACDB si Grupul Milvus).
Se spune in argumentarea WWF: "Legătura dintre starea de conservare favorabilă și extragerea unui anumit număr de exemplare din speciile țintă este doar amintită nu și demonstrată. Practic fundamentarea științifică a derogării lipsește, nefiind demonstrată sau măcar argumentată solid."
Studiul la care face referire WWF a fost comandat de Ministerul Mediului (Contract Acord cadru prestări servicii: MMSC 92 / 02.09.2014, Contract subsecvent de servicii 3: – Nr.20/25.02.2016, Beneficiarul lucrării: Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Durata contractului: 02.09.2014 - 01.12.2017). Rezultatele provizorii au fost emise la 30 iulie 2016 si au constituit baza unui nou Ordin de ministru, ca si pana atunci, pentru derogare si stabilirea cotelor de interventie la patru specii protejate. Acest ordin nu a mai fost semnat.
Studiul a fost coordonat de Universitatea Transilvania Brasov, si de o echipa din cadrul careia facea parte domnul profesor Dr. Ing. Ovidiu Ionescu, un cercetator de elita, cunoscut la nivel international si national, prodecanul Facultatii de Silvicultura UTB cu studii nenumarate in domeniul cinegeticii si al monitorizarii ursului carpatin (vezi teza de abilitare aici), in actualitate presedintele (imputernicit) al AGVPS, cea mai reprezentativa asociatie de vanatori din Romania.
CAPACITATEA DE SUPORT sau ENVIRONMENTAL CARRYING CAPACITY (K)
Domnul ministru a anuntat astazi un studiu cu probe ADN care se vor colecta de 400 de specialisti, se va infiinta o "rezervatie" de 60 de hectare unde vor putea sa fie colectati 100 de ursi, preventia se va realiza cu 1140 de garduri electrice, iar scopul este de a calcula densitatea prin estimare. Studiul este anuntat ca fiind cel mai mare si mai complex studiu facut vreodata la nivel mondial.
Pentru a face un management corect integrat tinand cont de toate principiile ecologiei aplicate ar trebui sa cunoastem capacitatea de suport a habitatului, reprezentata de numarul maxim de exemplare care pot trai in conditii optime pe o suprafata data si factorii limitativi de dezvoltare a populatiei. Ecuatia logistica se bazeaza pe rata de crestere a populatiei in timp: dN/dt = rN(1-N/K), unde r este rata de crestere intre doua momente diferite, N reprezinta marimea populatiei iar K reprezinta carrying capacity. La inceput cand o specie patrunde intr-un teritoriu nou (vezi cazul hilacului sau a sacalului auriu) populatia are o rata de crestere mica in timp urmata apoi de o crestere exponentiala intr-un timp scurt de timp si de o rata de crestere scazuta cand marimea populatiei se apropie de capacitatea de suport. In cazul ursului carpatin in Romania, este imposibil de a estima aceasta curba (sigmoida), intrucat nu exista date de efective la nivel de tara mai vechi de 1950 si cresterea naturala nu a urmat pana in anul 2016 o evolutie naturala.
In Romania, acest numar K este practic imposibil de calculat sau de aflat intr-o perioada scurta de timp folosindu-se evaluarile efectivelor de urs dar se poate estima in functie de HSI (habitat suitability index) vezi Planul de management la specia de urs negru american pentru statul Maine din 1999 (aici Appendix III) plan de management pentru o perioada de 15 ani (pentru 2004 exista informatii suplimentare despre managementul populatiei de baribal sau urs negru american pentru acelasi stat Maine aici) sau in functie de bonitate, care exprima valoarea terenului, prezentarea capacitații acestuia de a asigura conditiile de existență pentru speciile existente pe suprafata unui fond cinegetic (vezi in teza de abilitare a domnului profesor Ovidiu Ionescu aici) cea din urma tehnica fiind net superioara celei americane avand in vedere luarea in calcul al factorilor de cultura cinegetica cum ar fi hranirea suplimentara sau factorii antropici negativi cum ar fi pasunatul, existenta drumurilor, numarul de caini de la stana, existenta turismului, a braconajului sau recoltarea fructelor de pădure şi ciupercilor.
In cheile de diagnoza pentru specia urs, explicate in materialul amintit nu este redata cheia de diagnoza pentru interactiunea cu speciile prada asa cum este redata pentru speciile lup sau ras, dar o relatie ponderata a mediei de efective din speciile de ungulate este prezentata in studiul din 2016, comandat de ministerul Mediului, si se observa cum judete neimpadurite sau fara urs pot asigura sursa de hrana naturala. S-a observat (la ursii negri americani) ca hrana suplimentara nu este un factor limitativ asa cum este disponibilitatea hranei naturale.
Din studiul precedent elaborat de Universitatea Transilvania Brasov si ICAS reiese densitatea specimenelor la specia urs pentru anul 2016 si se arata densitatea la nivel de judet.
Si de ce este important sa cunoastem acest numar? In functie de acest numar se pot anticipa erorile de management al populatiei, asta pentru populatiile la care se practica un management care include pe langa conservare si preventia daunelor si control letal prin vanatoare. "O analiză detaliată a habitatului adecvat pentru urs în Romania (69000 km2) bazată pe cheile de bonitate arată că mărimea naturală posibilă a populaţiei (capacitatea biologică) este în jur de 4000 de exemplare." (Ovidiu Ionescu). In aceeasi lucrare se mentioneaza ca acest numar poate fi modificat in functie de conditiile actuale. In mod natural capacitatea de suport sau "carrying capacity" la orice specie urmeaza o curba sinusoidala cu crestere si cu scadere a densitatii sau a numarului de indivizi pe o anumita suprafata. Exista riscul ca atunci cand populatia scade si nu exista masuri de conservare sa se produca un "colaps" si aceasta populatie sa dispara. Cand populatia creste deasupra capacitatii de suport si factorul limitativ dat de bariera geografica sau de disponibilitatea hranei nu dispare, populatia sufera mecanisme interne de reglare cum ar fi competitia pentru hrana, consangvinizare, lupte intraspecifice cu reducerea sporului natural prin scaderea ratei de crestere pana cand densitatea scade sub capacitatea de suport.
In lucrarea (comunicare orala) Managementul de succes al populatiilor de urs din Romania disponibila pe pagina de internet a Comisiei Europene, Dr. ing. Neculai Şelaru impreuna cu Acad. Dr. Atilla Kelemen observa că după depăşirea unui anumit nivel populaţional (de cca. 5.500 – 6.000 exemplare), rata creşterii numerice scade, deşi disproporţia între sexe şi hrănirea complementară a urşilor ar trebui să o crească.
Oare de ce? Exact! A fost depasita capacitatea de suport a habitatului si mecanismele de reglaj intern al populatiei functioneaza. Profesorul Gabriel Danila, directorul Departamentului Silvicultura si Protectia Mediului de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava explica modelul a 10 persoane care locuiesc in aceeasi camera. Ce se intampla cand nu mai au loc? Cineva trebuie sa plece, si vor pleca cei mai tineri fara experienta, fiind "impinsi" de masculii dominanti.
Se mai spune in lucrare, "chiar dacă ICAS a stabilit un efectiv optim de cca. 4.500 urşi, care pot vieţui normal în habitatele naturale din ţara noastră, fără a produce prejudicii inacceptabile pentru producătorii agricoli, zootehnici şi vânători, depăşirea unui efectiv de 6.000 de exemplare ridică probleme şi din punct de vedere al ratei creşterii numerice, care poate fi considerat un indicator important în aprecierea nivelului unui efectiv normal de urşi."
Evolutia populatiei de urs in Romania 1950-2016 (Stock assessment). Dr. ing. Neculai Şelaru & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)
Evolutia extragerilor la specia de urs in Romania 1950-2016 (Hunting Bag Data). Dr. ing. Neculai Şelaru & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)
Rata de crestere numerica multinauala (calculata pe baza datelor statistice privind efectivele reale şi cotele de recoltă realizate) Dr. ing. Neculai Şelaru & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)
In anul 2016, Romania a adoptat o strategie de "standby" in privinta managementului care sa includa control letal la populatiile de urs carpatin dupa ce mai multe ONG-uri au acuzat o supraestimare a populatiei. In anul 2014 la Baia Mare, WWF organiza un simpozion la finele unui proiect de succes "Open borders for bears in the Carpathians of Romania and Ukraine" unde ICAS, WWF si alte isntitutii si organizatii isi dadeau mana si povesteau despre conectivitate si ursi. ONG Crispus a fost invitat si a comunicat in principal despre parapatricitatea posibila dintre urs si sacalul auriu (powerpoint).
La Vurpar, in judetul Sibiu, Departamentul de ecologie al ONG Crispus urmareste conflictul om-urs inca din anul 2010 (aici o actiune din 2012). Fermierii si detinatorii de animale isi asuma in fiecare an pierderi de cate 2 oi sau cate o vita, nici nu se cer pagubele de cele mai multe ori avand in vedere procesul greoi de a fi desbagubiti.
Urma de urs, judetul Sibiu 2012.
Foto: Ovidiu C. Banea
Acum, in "lumina" merelor de aur oferite de la masa la care Romania s-a asezat in 2007 se finanteaza studiile de monitorizare la care se angajeaza statul roman. Primul studiu la care statul roman devine lider de proiect a fost anuntat astazi cu mult curaj de catre cei doi ministri, Ghinea si Tanczos. Se incearca o abordare noua, moderna de evaluare si monitorizare a speciei si probabil in viitor se va propune managementul durabil cu masuri de conservare sau de contol letal in zonele din afara localitatilor.
Pentru situatiile conflictive deja s-a emis o ordonanta de guvern prin care se va putea actiona imediat prin inlaturare a specimenelor de urs in intravilan.
Nivelul cotei de recolta anul 2006, cand ursul era vanat
"On the state level, the annual quota approved vas between 2% to 8% of the total estimated number of bears. This percentage is determined with respect to the established trend of population growth. A quota of 10% can be used locally if the trend shows an increase or if there is a need to slow this trend down or stop it."
Avand in vedere habitatul favorabil speciei si in afara celor 69.000 de hectare, si daca s-ar mentine starea de hibernare multianuala a statului roman, se poate spune cu mare usurinta ca ursul va fi la el acasa si in zone precum Braila sau Constanta sau chiar in Delta Dunarii. In ianuarie 2021 ministrul mediului spunea, intr-un interviu acordat jurnalistului Vitalie Cojocari, ca ursul a ajuns si la Galati si ca "riscam sa ajunga si in Delta Dunarii".
Densitatea la specia de urs carpatin in Romania (2005)
