Contact Us

Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu

Danube Delta in 2010

Danube Delta in 2010
Danube Delta in 2010

luni, 11 iulie 2022

The Red Fox government imposed Harvest Quotas in Romania are more than 90%

Red Fox hunting bags are this year lower with 6.000 individuals than in 2019

by Ovidiu C. Banea, MSc, PhD
Ecology Department of Crispus NGO Sibiu Romania

In Romania, the newly settled golden jackals are showing an increase in their numbers of up to 23.000 individuals. The indirect competition with the native Red Fox is visible in places where the aggressive hunting towards red foxes is very high and implicitly their numbers too, so jackals have difficulties establishing their survival clusters. 

Red Fox photographed in Bucovina, North Romania
7th of July 2022, Photo: Constantin Rotar

Observations of fox dens with 8 and 9 cubs were done in central Romania, in Cluj County, the county of Romania with the highest numbers of Red foxes and the highest hunting bag data from the entire national territory.

Mai 2022, Cluj county. Photo: Bubu Bogdan

Even so, in the last four years, due to pandemic restrictions or other reasons until now unknown the hunting bag data of Red Fox species decreased from  41.845 specimens in 2019 to 35.978 individuals, in 2021.


Evolution of Stock Assessment (in blue - Red Fox, in grey - Golden Jackal) and 
Hunting Bag Data (in orange - Red Fox, in yellow - Golden Jackal) in Romania

Red Fox interannual population size dynamic in Romania: 
Stock Assessment (blue) and hunting bag data (orange)

The Red Fox and Golden Jackal species are still showing a difference in their density depending on the habitat characteristics, pasturelands and farmlands, and the other large carnivore occurrence.

I present here data from four counties, two from southern parts of Romania, Giurgiu and Ialomita, and the other two located in Transylvania, inside the Carpathians Mountains Arch, Cluj, and Satu Mare.

Giurgiu: imposed quotas of 2021 96%, realized by hunters 57,4%

Ialomita: imposed quotas of 2021 99%, realized by hunters 64,5%

Cluj: imposed quotas of 2021 81,79%, realized by hunters 39,6%

Satu Mare: imposed quotas of 2021 82,35%, realized by hunters 61,4%

Despite the higher quotas imposed by the Romanian Government, the hunters realize differently the harvest of the Red Fox. In the analyzed two counties from Transilvania, the Red Fox Hunting Bag data decreased. 


duminică, 10 iulie 2022

ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI

Vulpea și pușca, adevărul despre cotele de recoltă din România

ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI

de Ovidiu C. Banea, 

Ecolog-biolog, Responsabil Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu


22 mai 2022, Foto: Nicu Bârz


Introducere

Reproducerea mamiferelor mezocarnivore si a carnivorelor mici își atinge succesul pentru supraviețuirea speciei atunci când populația are stabilitate când rata de reproducere este mai mare decât mortalitatea. Dezvoltarea în timp a unei populații se poate reprezenta cu ajutorul piramidelor populaționale. Populațiile pot avea o creștere expansivă (juvenili foarte mulți), constrictivă (adulți mulți și puțini juvenili) sau staționară, când numărul nașterilor și al indivizilor morți se echilibrează aproximativ unul pe altul.



Model de piramide de vârstă la organisme din comunități biologice (sursa aici)

Așadar rata natalității și numărul indivizilor care mor determină forma acestor piramide. Prin cunoașterea biologiei de reproducere a unei specii, și bineînțeles prin calcularea în teren sau din centralizatoarele fondurilor cinegetice care cuprind datele de vârstă și sex a indivizilor recoltați (structura pe sexe și vârste) putem desena o piramidă populaționalâ, la un anumit moment.

În lipsa acestor date, cercetătorii zoologi, ecologi și cinegeticieni folosesc altfel de date pentru a estima dinamica la nivel local sau regional în vederea stabiliri măsurilor de conservare și management letal, după cum e cazul.

Aceste metode de reprezentare sunt:

1) Mărimea populației sau numărul de indivizi total la un anumit moment.

2) Densitatea populației care este dată de numărul de indivizi pe unitatea de suprafață. În cazul vulpii se folosește ca și unitate reprezentativă 1km2, deși în zona noastră s-au folosit și unități mai mari (e.g. 10km2)

Un indice folosit in regiunea noastră pentru a compara presiunea de vânătoare este dat de H.I.P.D. (Hunting Indicator of Population Density sau Indicele de vânătoare în funcție de densitatea populației). HIPD a fost de 0,78 vulpi / km2 în Ungaria și Austria, de 0,1 vulpi / km2 în România și de 0,17 vulpi / km2 în Bulgaria. 
În sezonul de vânătoare 2015/2016 vânătorii din Austria și Ungaria au împușcat 136.162 de exemplare de vulpe / 176.909 km2 (7,69 indivizi/10 km2) în timp ce vânâtorii din Bulgaria și România au împușcat un număr de 45.727 indivizi / 349.390km2 (1,30 indivizi / 10 km2) (Banea et al, 2018).

Nr de exemplare împușcate de vulpe (în roșu) și hilac (în gri) în anul 2014
(Banea et al, 2018)
Cotele realizate la vulpe în Bulgaria, România, Ungaria și Austria în perioada 2013-2018
2022 Ⓒ Copyright: Ovidiu C. Banea


3) Abundența relativă dată de un anumit indice într/un anumit ecosistem. Exemplu ar fi numărul de vizite la o stație de miros (scent-station) unde se folosește o momeală specială cu miros puternic (atractant) (Sursa aici). Acest tip de metodă este folosit acolo unde nu se poate calcula densitatea. Alte exemple de calculare a abundenței ar fi: numărul de vizuini locuite într-o rezervație naturală sau numărul de indivizi obervați pe un anumit transect unde sunt localizate camere video cu senzori de mișcare (Sursa aici).

Despre etologie, reproducere și abandonul vizuinei

Prima sursă (aici)

Vulpea poate fi monogamă sau poligamă. Pentru comunicare și apărarea teritoriului, masculul latră, iar femela țipă. Estrul, care are loc din decembrie până în februarie (vine mai devreme la latitudini inferioare), este marcat de o perioadă de receptivitate a femelelor care durează între 2 și 3 zile, deși poate dura până la 3 săptămâni. Copulația care are loc în aceste zile receptive durează aproximativ 30 de minute.

Gestația durează de la 52 la 53 de zile, până în martie sau aprilie, când femela dă naștere în interiorul unei vizuini la 3 la 8 pui, cu maximum 12. Puii de vulpe nu-și deschid ochii până la 8-14 zile, iar la 4 sau 5 săptămâni ies din vizuină. La 8 săptămâni au deja mai mult de un kilogram si sunt de culoare crem pal. Înțărcarea are loc în jurul săptămânii a noua (când puii cântăresc deja 2-2,5 kg). La 7 sau 10 săptămâni părăsesc complet vizuina. La cinci luni cântăresc mai mult de 3 kg și ajung la maturitatea sexuală la 9 sau 10 luni, putându-se reproduce în sezonul de reproducere de după naștere.

Îngrijirea puilor este efectuată în principal de femelă, deși ocazional masculul sau o altă femelă poate interveni în îngrijirea lor.

Răspândirea vulpilor tinere are loc la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Masculii se dispersează în toate cazurile, în timp ce femelele rămân uneori pe teritoriul unde s-au născut.

A doua sursă (aici)

Vulpoiul Vasilev a fost observat la 15 iulie 2022 în zona unde membri ai Secției de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu studiază un cluster populațional stabil de hilac care s-a dezvoltat în zona de pășuni de pe Podișul Tărnavelor în jurul localității Marpod, unde există cea mai mare fermă de vaci Angus din România.


15 aprilie 2022, Vulpoiul Vasilev, un vulpoi de 3-4 ani în căutare de hrană. Foto: Ovidiu C. Banea

Când puii au aproximativ trei săptămâni, le este introdusă hrana solidă. Laptele mamei lor continuă să le ofere întreținere pentru câteva săptămâni, dar este din ce în ce mai fortificat de prada pe care o prind părinții lor. La aproximativ cinci săptămâni, la doar o săptămână după ce puii sunt văzuți deasupra solului, începe procesul de înțărcare. Mama îi împiedică fizic să aibă acces la tetine.

Fotografia de mai jos a fost făcută la 26 aprilie în Statele Unite ale Americii, puii au aproximativ două luni, bucurându-se de ceea ce poate fi una dintre ultimele mese calde de lapte pe care le vor avea vreodată. Înțărcarea se încheie la aproximativ opt săptămâni sau puțin mai mult, când au crescut toți dinții.

Foto: Mary Holland

Importanța observațiilor făcute de către naturaliști

Accesul cercetătorilor români la tehnologie performantă este foarte redus, resursele financiare ale organismelor de stat, cum ar fi agențiile de protecția mediului sau muzeele de istorie naturală, fiind limitate. De asemenea, interesul autorității de stat, al ministerului mediului, pentru domeniul de cercetare al mezocarnivorelor este practic nul, singurele studii făcându-se de către vânători sau cinegeticieni și ecologi pe banii lor, în programe universitare sau de cercetare independentă. Alte studii care prezintă interes și la care România stă bine sunt studiile efectuate în cadrul Facultăților de Medicină Veterinară, studii care ilustrează situația de parazitologie și a zoonozelor. 
În acest context, naturaliștii sau fotografii de faună sălbatică au un rol important pentru identificarea abundenței speciei în anumite zone și reprezintă un real ajutor pentru evaluarea și statusul grupurilor teritoriale, acolo unde acestea sunt urmărite pe o perioada mai îndelungată. 

2017

17 mai 2017, Pui de vulpe care continuă să fie alăptați, Foto: Nicu Bârz

20 mai 2017, Pui de vulpe la vizuină, Foto: Nicu Bârz

2022

22 Mai 2022, Șase pui de vulpe la vizuină, Foto: Nicu Bârz

9 Iunie 2022, “Dimineți vulpești“ Judetul Brasov, 500 m altitudine
Foto: Kinga Mihaly

8 iulie 2022, “Finețe prin fânețe”, Bucovina, 1000 m altitudine
Foto: Constantin Rotar


Povestea lui Șosețică

7 iulie 2022, de Răzvan-Alexandu Duță

“Este dis de dimineață și primele raze de lumină încep să își facă timid apariția. Totul pare parcă din altă lume, auzindu-se doar trilurile păsărilor și plutind în aer un sălbatic iz de mentă proaspătă. După ceva mai mult de un sfert de ceas de așteptare ce pare o eternitate după multele nopți nedormite, o umbră sare din iarba deasă aflată la marginea șanțului unde este vizuina de vulpe. Simțind faptul că cineva sau ceva străin se află în apropiere, pesemne din cauza adierii timide din acea dimineață, se oprește brusc și devine atentă, ca mai apoi să latre de trei ori și într-un final să aștepte, preț de câteva secunde, împietrită, precum o statuie dedicată lui Reynard, un semn care să îmi trădeze și mai mult prezența.”

8 iulie 2022, Vulpe-mascul, Județul Ilfov, 100 m altitudine
Foto: Răzvan-Alexandru Duță

“Nici zece minute nu trec și Șosețică, puiul de vulpe căruia i-am dat numele din cauza lăbuțelor negre ca niște încălțări, apare fix din același loc de unde vulpea sărise mai devreme. Șosețică se uită foarte atent în direcția mea și, la fel ca părintele său, își dă seama că este ceva în neregulă și astfel decide să se retragă înapoi în vizuină.”

Șosețică cel viteaz, Județul Ilfov, 100 m altitudine
Foto: Răzvan-Alexandru Duță

Așa începe ziua multor naturaliști cum este și informaticianul și fotograful de faună sălbatică Răzvan-Alexandru Duță. Mulți iubitori de faună și peisaje care cercetează și studiază natura așa cum este ea. Ba mai mult, contribuie pe banii și timpul lor la promovarea frumuseților din țara noastră și nu numai.


Managementul prin control letal la vulpe în România

Când vulpea a fost introdusă în habitate unde nu a fost nativă a produs dezechilibre în ecosistemele pe care le-a colonizat și populat foarte repede. Vulpea ca și alte mezocarnivore are o strategie de reproducere efectivă cu pui care ating maturitatea sexuală la 9-10 luni și care se pot reproduce imediat în următorul an. Litierele ajung chiar și la 8-10 pui. Presiunea prin vânătoare excesivă la alte mezocarnivore sau carnivore mici, precum coiotul, nevăstuica sau hermina au produs un boom demografic prin modificarea biologiei de reproducere sub presiunea vânătorii (Geese E, 2005, Birks et al, 2017) sau in funcție de disponibilitatea sursei de hrană. 

La alte specii unde maturitatea sexuală are loc doar după 2-3 ani (e.g. jderul de copac), vânătoarea excesivă a produs un declin dramatic al speciei.

În ultimii doi ani efectivele de vulpe au crescut urmând cursul de creștere liniară din anul 2006, asta dacă ne uităm la estimările (Stock Assessment) de pe hârtia autorității române de gestiune a faunei sălbatice, Ministerul Mediului. Dar dacă urmărim raportările și efectivele de exemplare împușcate (Hunting Bag Data) în centralizatoarele pe care vânătorii le completează an de an, observăm că în ultimul sezon de vânătoare 2021-2022 s-au împușcat 35.978 de exemplare cu 5.876 mai puțin decât în sezonul de vânătoare 2019-2021 (41.845 exemplare). 

În același timp, efectivele de hilac au crescut de la 15.713 (2019) exemplare la 23.042 (2022).

Efectivele de vulpe arată o creștere pe hârtia funcționarilor din cadrul ministerului însă datele de cotă realizată, o metodă de evaluare a dinamicii interanuale agreată la nivel internațional arată o scădere a numarului de exemplare împușcate.

În Bulgaria, în anul 2003, autoritatea de managementul faunei cinegetice a crescut cota de recoltă la șacal auriu la peste 40-50%, iar cota la vulpe a rămas la 20-30%. 
În 2006, cota realizată la șacal auriu a a fost deja mai mare decât cea de vulpe, iar în 2013 schimbul de mezocarnivor dominant (Red Fox -Golden Jackal population shift) a fost vizibil și la nivel de efective naționale (Stock Assessment).


Bibliografie:

Banea, O. C., Farkas, A., Stoyanov, S., Ćirović, D., Jánoska, F., Selanec, I., & Hackländer, K. (2018). Red fox and golden jackal hunting bag differences in countries from central and southeastern Europe. Population trend and management aspects. Proceedings of the 2nd International Jackal Symposium, Marathon Bay, Attica Province, Greece, 31st October - 2ndNovember 2018, pp. 121–122.

Birks, J. and Griffiths, A. and Whittaker, T. 2017, Pine Martens, publisher: Whittet Books, Limited

Gese, Eric, "Demographic and Spatial Responses of Coyotes to Changes in Food and Exploitation" (2005). Wildlife Damage Management Conferences -- Proceedings. 131.
https://digitalcommons.unl.edu/icwdm_wdmconfproc/131

Sursa datelor de efective estimate și cote realizate: Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Guvernul României

10 Iulie 2022, Copyright©2022 Crispus NGO Sibiu, Departamentul de Ecologie



sâmbătă, 4 iunie 2022

Ministrul mediului cere vânătorilor să împuște 19.766 de șacali!

COMUNICAT DE PRESĂ


Conform datelor oficiale publicate pe pagina de vânătoare a ministerului, în România, hilacul sau șacalul auriu a ajuns la 23.041 de exemplare vii, pentru acest an vânătoresc, 2022/2023.

Anul de vânătoare s-a încheiat la 15 mai 2022 cu o cotă de extracție de 16.787 de exemplare din cele 19.329 de exemplare de hilaci câți trăiau anul trecut la noi în țară. Din această cotă vânătorii au reușit să împuște 11.291. Cu alte cuvinte, efectivul la nivel național a crescut cu 3.712 exemplare în ciuda faptului că vânătorii au împușcat 11.291 de exemplare. Iar pentru anul acesta ministerul a aprobat o cotă de extracție de 19.766, ceea ce reprezintă 86% din efectivul total. Aceste cote aberante cu care ministerul mediului dorește să elimine această specie sunt aprobate incepând cu anul 2018 când reprezentanți ai autorității de management al faunei sălbatice din România au susținut că șacalul reprezintă principalul vector de răspândire al virusului de pestă porcină.



Sacalul auriu sau hilacul 

Canis aureus moreoticus, I. Geoffroy Saint-Hilaire, 1836
Foto: Tea Oaches, Judetul Dolj, luna mai 2022



În opinia specialiștilor cotele de peste 80% sunt considerate cote de exterminare și nu se pot realiza decât prin metode radicale cum ar fi otrăvirea sau utilizarea capcanelor care ucid. Pe masa ministerului sunt în discuție introducerea acestor capcane, o ședință tehnică la care a fost invitată și organizația Crispus având loc anul trecut la data de 16 noimebrie 2021.

Hilacul sau șacalul auriu face parte din familia canidelor. Este strict protejat în Italia și are statut special in alte țări din Europa. La noi, OUG 57/ 20 iunie 2007 îl plasează intre speciile de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management, alături de jderul de copac, dihorul de casă si capra neagră. Art 37 prevede condiții de prelevare si exploatare compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila prin interdicție temporară și/sau locală a recoltării, reglementarea perioadelor de recoltare, a modului si a mijloacelor de recoltare/capturare cu un sistem de autorizare a recoltării/capturării, ceea ce se traduce prin stabilire de cote de recoltă și supraveghere de către organismele specializate si nicidecum vanătoare la cote excesive de peste 80 %, așa cum se practică în prezent.

Sunt interzise mijloacele neselective de colectare cu animale captive eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie, aparatura audio, dispozitivele electrice, capcanele neselective, luminarea țintelor, otrăvurile si momelile otrăvite sau care conțin anestezice, precum si arme al căror încărcător poate conține mai mult de două cartușe.

Hilacul consumă broaște, pești, insecte, mari cantități de legume, fructe si cereale, foarte multe rozătoare, dar si iezi de căprioară, fazani, păsări de curte și poate prăda chiar vițeii nou-născuți. Se stabilește preponderent în zonele umede sau pe luncile râurilor, dar și în apropierea asezărilor omenești unde îl întâlnim la gropile de gunoi de lângă sat sau pe iazurile din Delta Dunării unde fermierii aruncă leșurile vacilor și vițeilor morți. Poate face pagube în gospodării prin consumul de păsări de curte, purcei, miei, iezi, viței, acolo unde nu există suficientă protecție cu inchiderea animalelor pe timpul nopții sau cu garduri corespunzătoare de cel puțin 180 de cm.

În timp ce pentru capra neagră România aplică o cotă de extracție de 10% și este astfel un model pentru alte țări din Uniune, pentru șacalul auriu, o altă specie de interes comunitar, statul român aplică cotele de exterminare de peste 80%, fără niciun rezultat, ba dimpotrivă, cu un efect de boomerang, cunoscându-se faptul că la o presiune excesivă prin împușcare necontrolată, speciile de mezocarnivore își modifică biologia de reproducere. Femela din perechea dominantă poate făta până la 8 pui. Aceștia sunt ajutați de o altă femelă de 10 luni care a rămas în grupul teritorial de anul trecut și care are și ea capacitatea de reproducție putând să existe la un moment dat până la 12 pui crescuți de o familie. Problemele cele mai mari intervin când prin eliminarea unui membru din perechea dominantă se distruge teritorialitatea speciei.

În condițiile actuale, statul român “preferă pușca” pentru a preveni ceva inevitabil și anume creșterea populațiilor de șacal auriu la nivelul capacității de suport a habitatului.

Prin agresiunea față de această specie cu rol ecologic deosebit, ministerul mediului își arată politica de mediu “eficientă” în cel mai autentic mod. În loc să producă politici de management și incinerare a leșurilor de vite din Delta Dunării, politicienii caută politici pentru a împușca sanitarul surselor de infecții din deltă sau de pe lângă satele unde unitățile administrativ teritoriale nu reușesc să își închidă gunoaiele.

marți, 26 octombrie 2021

Campania de vaccinare la hilaci impotriva FAKE NEWS, Primul AMBASADOR

Crispus NGO Sibiu a inceput campania de vaccinare impotriva stirilor alarmante! 


Astazi, 25 octombrie 2021, 

Despre "Distrugatorul Universal" al Hilacilor din Romania care a publicat o stire despre cel mai periculos animal!

Cand o stire senzationala produce un impact asupra semioticii culturale a acestui mamifer, Corpul de Control Ecologic al ONG Crispus Sibiu va comunica imediat sursei de presa stirea neconforma cu realitatea si prin acest demers va cauta sa stranga cat mai multi ambasadori de presa pentru stiri corecte si complete, unde nu se publica informatii fara sursa. Pana la aceasta data Crispus nu a obtinut vreun raspuns de la redactie la solicitarea (trimisa pe adresa albaiulia(at)adevarul.ro ) de modificare a titlului si textului introductiv tendentios care aduce prejudicii speciei.

Astfel, Primul ambasador al hilacilor veseli este domnul Dorin Timonea de la ziarul Adevarul!

Steaua de cavaler al hilacilor se va inmana la urmatorul articol.

ARTICOLUL din ADEVARUL, AICI

Fotografii: Alexandra Ion



Deși în ultimele două sezoane de vânătoare s-au împușcat un număr de 19.396 de hilaci, populația estimată la această specie a crescut de la 12.874 pentru anul 2018 la 19.356, numărul actual, conform datelor publicate la data de 27 aprilie 2021 pe pagina de internet a Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.

În județul Arad unde nu sunt propuse cote de recoltă de către gestionar, ministerul a aprobat pentru recoltare in acest sezon de vanatoare un număr de 439 de indivizi. Printre aociațiile care trebuie să îndeplinească cote mai mari decât cele propuse sunt BMT Hunting (0 cota propusă / 50 aprobată), AV Crisius Socodor (0 propusă / 20 aprobată), AV Crișana (0 propusă / 20 aprobată), AVPS Arad (0 cota propusă / 136 aprobată), DS Arad (0 propusă / 118 aprobată).

În județul Călărași, AVPS Natural Hunting propune o cotă de 100 de indivizi, iar ministerul aprobă o cotă de 140 de indivizi, iar AC Dacia primește cotă de 65 de indivizi chiar dacă nu propune vânătoare la șacal. Alte asociații cu cote aprobate mai mari decât cele propuse sunt AV Valea Bercului, județul Satu Mare cu 20 de indivizi, cotă aprobată la o cotă propusă de 0 indivizi, AJVPS Satu Mare (cotă propusă 0 / cotă aprobată 50 de indivizi) și AVPS Brad Forest din județul Teleorman cu cotă propusă de 30 indivizi, iar cea aprobată de 50 de indivizi.







miercuri, 28 iulie 2021

Fuziunea nucleara in monitoringul ursului carpatin, capacitatea de suport a activistilor de mediu

Ursul carpatin si merele de aur

by Ovidiu C. Banea

Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu

28 iulie 2021

Nota de clarificare: 

Aceasta analiza reprezinta punctul de vedere al Departamentului de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu in urma declaratiilor facute de catre domnul ministru Barna Tanczos in ultimele 2 zile si la data de 28 martie 2021 cu privire la cercetarea populatiilor de urs carpatin din Romania. Toate documentele la care se face referire in analiza de mai jos sunt documente existente in spatiul public si pot fi gasite foarte usor in mediul online. 

Mai intai, la 28 martie 2021, intr-un interviu Agerpress (aici), domnul ministru aminteste o achizitie publica: "În momentul de faţă este în achiziţie publică şi vom cumpăra aceste servicii de pe piaţa liberă şi aşa cum s-a făcut până în 2016 an de an vom evalua populaţia de urs brun în România. Mai mult, există un proiect european finanţat cu 10 milioane de euro, care vine cu soluţii noi pe bază de probe genetice şi încearcă să facă o estimare şi mai exactă a acestei populaţii."

In declaratii (rastalmacite probabil si de presa) ministrul felicita WWF pentru initiativa de a preveni pagubele in randul septelurilor de la munte si se anunta un studiu de 10 milioane de Euro (luni, 26 iulie 2021 aici), iar astazi (28 iulie 2021) se prezinta ICAS (un institut cu cercetatori ecologi, cinegeticieni si vanatori) alaturi de RNP Romsilva ca si principali beneficiari ai unui proiect de 11 milioane de Euro.

Asadar, studiul la care domnul ministru face referire in luna martie si pentru care exista atunci o achizitie publica conform spuselor domnului ministru ar fi putut avea ca si beneficiar WWF, insa din delaratiile de astazi este evident ca 11 milioane de Euro vor merge catre ICAS si Regia Padurilor. Exista un studiu la care iau parte atat ONG-urile de mediu cat si Institutul de cercetari si Romsilva studiul WWF (in derulare) este completat cu altul facut de specialisti de la ICAS? Cum o fi cum nu o fi, important este ca ministrul din secuime nu "sta la stat" si isi face datoria fata de cetateni atacand o problema acuta, conflictul om-urs si protectia speciilor protejate, la care statul roman a intrat in hibernare multianuala de 5 ani.

In anul 2016, s-a incetat vanatoarea la urs, lup, ras si pisica salbatica dupa ce un ordin a fost pus in dezbatere publica si mai multe ONG-uri de mediu au reusit sa convinga statul roman ca studiul in baza caruia s-a emis ordinul de derogare pentru vanatoare la anumite specii nu prezinta metodele de evaluare si ca efectivele ar fi umflate intentionat. Departamentul de ecologie Crispus NGO Sibiu a emis un punct de vedere separat de cel al celorlalte organizatii de mediu, si a oferit un sprijin conditionat AGVPS Romania si celorlalte asociatii vanatoresti neafiliate, de 60 de zile, sustinand ca tranzitia spre "NE-Vanatoare" trebuie sa fie graduala, avand in continuare o pozitie pentru management integrat (inclusiv letal la nevoie). Crispus a emis o scrisoare si un comunicat de presa (AICI). Conditia de sprijin si "somarea publica" cerea vanatorilor sa prezinte toate pagubele economice si sociale survenite in urma interzicerii derogarilor la cele 4 specii prioritare. 

Pana in ziua de astazi AGVPS sau Ministerul Mediului nu a comunicat in spatiul public pierderile economice si sociale ale statului roman survenite in urma opririi vanatorii la urs, lup, ras sau pisica salbatica (si este de inteles, nici nu se poate face asa ceva, avand in vedere interesul enorm al Romaniei de a organiza partide de vanatoare la urs pentru vanatorii straini, care pana in anul 2016 aduceau la bugetul de stat sume importante de bani). Pachetul de solutii denumit 4S4S "patru solutii pentru patru specii" propus de Crispus la 4 noiembrie 2016 este acum adoptat "pas cu pas" de catre ministerul mediului, ceea ce ne bucura. Dar sa ne uitam impreuna la o situatie logica si normala intr-o societate unde statul se lasa impins de la spate. Conflictul om-urs a ajuns la un nivel de alerta maxima si balanta se indreapta in favoarea ursului, prin asimetria data de aparenta crestere a efectivelor, de luptele ursului cu omul neinarmat in urma carora mor conationalii nostri. Indiferenta si ignoranta statului nu mai poate fi tolerata, organizatiile de mediu au cerut o atitudine proactiva atunci in 2016. Au cerut studii de dinamica si de zonare in functie de bonitate. Dar ce, nu existau ele? Existau bineinteles, insa mostenirea "efectivului dorit" din anii 1970 si mai apoi din anii 1980 si mai apoi din anul 2002 a pus capacitatea de suport a activistilor de mediu la incercare. Asa cum a fost, si asa cum este astazi, Romania protejeaza o specie emblematica, ursul care poate face parte din blazonul nostru de tara, o specie pe care nu o vrea niciun stat din Uniunea Europeana, chiar daca la nivel declarativ fiecare stat isi prezinta falsul interes de a proteja biodiversitatea si functionarea optima a sistemelor ecologice din care ursul face parte.


Urs cu colar GPS pe Transfagarasan Foto: Laurentiu Hodis
23.07.2021, Transfagarasan. In aceeasi zi, autorul a observat un numar de 5 adulti si 2 pui, toti in judetul Arges, in zona Lacului Vidraru.

Ultima necunoscuta la care niciunul dintre activistii de mediu s-ar fi gandit pana acum in cazul monitoringului si recensamantului populatiilor de urs carpatin din Romania a iesit la iveala astazi, cand s-a lansat "bomba cu GPS si ADN" in cadrul unei conferinte de presa de catre miniștrii Mediului și al Investițiilor și Proiectelor  Europene, Barna Tanczos și Cristian Ghinea. 

11 milioane de Euro (sau 53,5 milioane RON) pentru un proiect de evaluare a populatiilor de urs carpatin care a demarat astazi. Bani din POIM noua transa. (Comunicat)


STUDIUL DE ACUM

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect și are ca parteneri: 

- Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP), 

- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS)

- Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov

Ursus arctos in judetul Alba
Foto: vanator, drepturi cedate


STUDIUL PRECEDENT

Studiul anterior din 2016, complex si foarte elaborat, din care domnul ministru isi alege cu grija toate informatiile si datele din toate declaratiile din ultimele 2 luni a fost efectuat de catre Universitatea Transilvania Brașov (UTB), acelasi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice) și o Fundație. 

Acest studiu a fost aspru criticat de catre WWF in 2016 (vezi aici punctul de vedere al WWF redactat de catre ecologul Cristian Remus Papp la 16 septembrie 2016 si comunicatul de presa redactat de catre Adriana Trocea-WWF la 28 septembrie 2021, in care se adauga detaliile de contact WWF, ACDB si Grupul Milvus). 

Se spune in argumentarea WWF: "Legătura dintre starea de conservare favorabilă și extragerea unui anumit număr de exemplare din speciile țintă este doar amintită nu și demonstrată. Practic fundamentarea științifică a derogării lipsește, nefiind demonstrată sau măcar argumentată solid."

Studiul la care face referire WWF a fost comandat de Ministerul Mediului (Contract Acord cadru prestări servicii: MMSC 92 / 02.09.2014, Contract subsecvent de servicii 3: – Nr.20/25.02.2016, Beneficiarul lucrării: Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Durata contractului: 02.09.2014 - 01.12.2017). Rezultatele provizorii au fost emise la 30 iulie 2016 si au constituit baza unui nou Ordin de ministru, ca si pana atunci, pentru derogare si stabilirea cotelor de interventie la patru specii protejate. Acest ordin nu a mai fost semnat.

Studiul a fost coordonat de Universitatea Transilvania Brasov, si de o echipa din cadrul careia facea parte domnul profesor Dr. Ing. Ovidiu Ionescu, un cercetator de elita, cunoscut la nivel international si national, prodecanul Facultatii de Silvicultura UTB cu studii nenumarate in domeniul cinegeticii si al monitorizarii ursului carpatin (vezi teza de abilitare aici), in actualitate presedintele (imputernicit) al AGVPS, cea mai reprezentativa asociatie de vanatori din Romania.


CAPACITATEA DE SUPORT sau ENVIRONMENTAL CARRYING CAPACITY (K)

Domnul ministru a anuntat astazi un studiu cu probe ADN care se vor colecta de 400 de specialisti, se va infiinta o "rezervatie" de 60 de hectare unde vor putea sa fie colectati 100 de ursi, preventia se va realiza cu 1140 de garduri electrice, iar scopul este de a calcula densitatea prin estimare. Studiul este anuntat ca fiind cel mai mare si mai complex studiu facut vreodata la nivel mondial.

Pentru a face un management corect integrat tinand cont de toate principiile ecologiei aplicate ar trebui sa cunoastem capacitatea de suport a habitatului, reprezentata de numarul maxim de exemplare care pot trai in conditii optime pe o suprafata data si factorii limitativi de dezvoltare a populatiei. Ecuatia logistica se bazeaza pe rata de crestere a populatiei in timp: dN/dt = rN(1-N/K), unde r este rata de crestere intre doua momente diferite, N reprezinta marimea populatiei iar K reprezinta carrying capacity. La inceput cand o specie patrunde intr-un teritoriu nou (vezi cazul hilacului sau a sacalului auriu) populatia are o rata de crestere mica in timp urmata apoi de o crestere exponentiala intr-un timp scurt de timp si de o rata de crestere scazuta cand marimea populatiei se apropie de capacitatea de suport. In cazul ursului carpatin in Romania, este imposibil de a estima aceasta curba (sigmoida), intrucat nu exista date de efective la nivel de tara mai vechi de 1950 si cresterea naturala nu a urmat pana in anul 2016 o evolutie naturala.

In Romania, acest numar K este practic imposibil de calculat sau de aflat intr-o perioada scurta de timp folosindu-se evaluarile efectivelor de urs dar se poate estima in functie de HSI (habitat suitability index) vezi Planul de management la specia de urs negru american pentru statul Maine din 1999 (aici Appendix III) plan de management pentru o perioada de 15 ani (pentru 2004 exista informatii suplimentare despre managementul populatiei de baribal sau urs negru american pentru acelasi stat Maine aici) sau in functie de bonitate, care exprima valoarea terenului, prezentarea capacitații acestuia de a asigura conditiile de existență pentru speciile existente pe suprafata unui fond cinegetic (vezi in teza de abilitare a domnului profesor Ovidiu Ionescu aici) cea din urma tehnica fiind net superioara celei americane avand in vedere luarea in calcul al factorilor de cultura cinegetica cum ar fi hranirea suplimentara sau factorii antropici negativi cum ar fi pasunatul, existenta drumurilor, numarul de caini de la stana, existenta turismului, a braconajului sau recoltarea fructelor de pădure şi ciupercilor.

In cheile de diagnoza pentru specia urs, explicate in materialul amintit nu este redata cheia de diagnoza pentru interactiunea cu speciile prada asa cum este redata pentru speciile lup sau ras, dar o relatie ponderata a mediei de efective din speciile de ungulate este prezentata in studiul din 2016, comandat de ministerul Mediului, si se observa cum judete neimpadurite sau fara urs pot asigura sursa de hrana naturala. S-a observat (la ursii negri americani) ca hrana suplimentara nu este un factor limitativ asa cum este disponibilitatea hranei naturale.


Din studiul precedent elaborat de Universitatea Transilvania Brasov si ICAS reiese densitatea specimenelor la specia urs pentru anul 2016 si se arata densitatea la nivel de judet.



Si de ce este important sa cunoastem acest numar? In functie de acest numar se pot anticipa erorile de management al populatiei, asta pentru populatiile la care se practica un management care include pe langa conservare si preventia daunelor si control letal prin vanatoare. "O analiză detaliată a habitatului adecvat pentru urs în Romania (69000 km2) bazată pe cheile de bonitate arată că mărimea naturală posibilă a populaţiei (capacitatea biologică) este în jur de 4000 de exemplare." (Ovidiu Ionescu). In aceeasi lucrare se mentioneaza ca acest numar poate fi modificat in functie de conditiile actuale.
In mod natural capacitatea de suport sau "carrying capacity" la orice specie urmeaza o curba sinusoidala cu crestere si cu scadere a densitatii sau a numarului de indivizi pe o anumita suprafata. Exista riscul ca atunci cand populatia scade si nu exista masuri de conservare sa se produca un "colaps" si aceasta populatie sa dispara.  Cand populatia creste deasupra capacitatii de suport si factorul limitativ dat de bariera geografica sau de disponibilitatea hranei nu dispare, populatia sufera mecanisme interne de reglare cum ar fi competitia pentru hrana, consangvinizare, lupte intraspecifice cu reducerea sporului natural prin scaderea ratei de crestere pana cand densitatea scade sub capacitatea de suport.

In lucrarea (comunicare orala) Managementul de succes al populatiilor de urs din Romania disponibila pe pagina de internet a Comisiei Europene, Dr. ing. Neculai Şelaru impreuna cu Acad. Dr. Atilla Kelemen observa că după depăşirea unui anumit nivel populaţional (de cca. 5.500 – 6.000 exemplare), rata creşterii numerice scade, deşi disproporţia între sexe şi hrănirea complementară a urşilor ar trebui să o crească.

Oare de ce? Exact! A fost depasita capacitatea de suport a habitatului si mecanismele de reglaj intern al populatiei functioneaza. Profesorul Gabriel Danila, directorul Departamentului Silvicultura si Protectia Mediului de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava explica modelul a 10 persoane care locuiesc in aceeasi camera. Ce se intampla cand nu mai au loc? Cineva trebuie sa plece, si vor pleca cei mai tineri fara experienta, fiind "impinsi" de masculii dominanti.
 
Se mai spune in lucrare, "chiar dacă ICAS a stabilit un efectiv optim de cca. 4.500 urşi, care pot vieţui normal în habitatele naturale din ţara noastră, fără a produce prejudicii inacceptabile pentru producătorii agricoli, zootehnici şi vânători, depăşirea unui efectiv de 6.000 de exemplare ridică probleme şi din punct de vedere al ratei creşterii numerice, care poate fi considerat un indicator important în aprecierea nivelului unui efectiv normal de urşi."


Evolutia populatiei de urs in Romania 1950-2016 (Stock assessment). Dr. ing. Neculai Şelaru  & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)

Evolutia extragerilor la specia de urs in Romania  1950-2016 (Hunting Bag Data). Dr. ing. Neculai Şelaru  & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)

Rata de crestere numerica multinauala (calculata pe baza datelor statistice privind efectivele reale şi cotele de recoltă realizate) Dr. ing. Neculai Şelaru  & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)


In anul 2016, Romania a adoptat o strategie de "standby" in privinta managementului care sa includa control letal la populatiile de urs carpatin dupa ce mai multe ONG-uri au acuzat o supraestimare a populatiei. In anul 2014 la Baia Mare, WWF organiza un simpozion la finele unui proiect de succes "Open borders for bears in the Carpathians of Romania and Ukraine" unde ICAS, WWF si alte isntitutii si organizatii isi dadeau mana si povesteau despre conectivitate si ursi. ONG Crispus a fost invitat si a comunicat in principal despre parapatricitatea posibila dintre urs si sacalul auriu (powerpoint). 

La Vurpar, in judetul Sibiu, Departamentul de ecologie al ONG Crispus urmareste conflictul om-urs inca din anul 2010 (aici o actiune din 2012). Fermierii si detinatorii de animale isi asuma in fiecare an pierderi de cate 2 oi sau cate o vita, nici nu se cer pagubele de cele mai multe ori avand in vedere procesul greoi de a fi desbagubiti. 

Urma de urs, judetul Sibiu 2012. 
Foto: Ovidiu C. Banea

Acum, in "lumina" merelor de aur oferite de la masa la care Romania s-a asezat in 2007 se finanteaza studiile de monitorizare la care se angajeaza statul roman. Primul studiu la care statul roman devine lider de proiect a fost anuntat astazi cu mult curaj de catre cei doi ministri, Ghinea si Tanczos. Se incearca o abordare noua, moderna de evaluare si monitorizare a speciei si probabil in viitor se va propune managementul durabil cu masuri de conservare sau de contol letal in zonele din afara localitatilor.

Pentru situatiile conflictive deja s-a emis o ordonanta de guvern prin care se va putea actiona imediat prin inlaturare a specimenelor de urs in intravilan.

Nivelul cotei de recolta anul 2006, cand ursul era vanat

"On the state level, the annual quota approved vas between 2% to 8% of the total estimated number of bears. This percentage is determined with respect to the established trend of population growth. A quota of 10% can be used locally if the trend shows an increase or if there is a need to slow this trend down or stop it."

Avand in vedere habitatul favorabil speciei si in afara celor 69.000 de hectare, si daca s-ar mentine starea de hibernare multianuala a statului roman, se poate spune cu mare usurinta ca ursul va fi la el acasa si in zone precum Braila sau Constanta sau chiar in Delta Dunarii. In ianuarie 2021 ministrul mediului spunea, intr-un interviu acordat jurnalistului Vitalie Cojocari, ca ursul a ajuns si la Galati si ca "riscam sa ajunga si in Delta Dunarii".

Densitatea la specia de urs carpatin in Romania (2005)

marți, 6 iulie 2021

Mascarada hilacului, Grupul Consultativ Delta Vie: "Sacalul auriu un animal periculos pentru ecosistem"

Despre vanatoare la sacalul auriu in Delta Dunarii

"Sacalul auriu este un animal fara stapan, considerat periculos pentru ecosistem sau pentru om", din platforma Grupului Consultativ "Delta Vie"


    Cand o specie de mezocarnivor de genul hilacului devine centrul atentiei intr-o rezervatie naturala cum este Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), orice neajuns si problema poate fi imediat pusa pe seama inmultirii necontrolate a acestui mamifer nostim si util ecosistemului deltaic in acelasi timp. Pierderea de vitei care sufera de enterite, a ovinelor de pe Grindul Stipoc, unde pastoresc nestingherite turmele ciobanilor, pierderile insemnate in randul pasarilor de curte sau chiar si raspandirea virusului de pesta porcina sunt cateva din pagubele atribuite acestui mamifer cu un rol ecologic putin cunoscut.

Foto: Alexandra Ion

    La intalnirea de lucru organizata la Ministerul Mediului la data 6 aprilie 2021, la care Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu a participat la invitatia domnului secretar de stat Robert Szep, alaturi de presedintele Asociatiei pentru Managementul Ecosistemelor Harghita, domnul Ing Dr Attila Farkas si de reprezentantul Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Vrancea, domnul ecolog Cosmin A.Țâru, am prezentat o propunere de proiect pentru o perioada de trei ani care sa poata oferi raspunsuri la cateva dintre problemele cu care se confrunta zootehnistii si fermierii din Delta Dunarii dar si vanatorii si gestionarii fondurilor cinegetice unde populatiile de sacal auriu ating o densitate greu de controlat prin vanatoare si unde se reclama scaderea efectivelor de vanat erbivor si de pasari. Aici se pot consulta mai multe date despre propunerea de proiect "RoHilac" un proiect de studiu al structurii si dinamicii populatiilor de sacal auriu, propus de Crispus NGO Sibiu, inca din anul 2011.

    Pentru ARBDD, (gestionarul unic al faunei din perimetrul RBDD), in baza unui protocol semnat la 5 aprilie 2021, Crispus a intocmit un raport tehnic, prin care se recomanda recoltarea unui numar maxim de indivizi din specia de sacal auriu numai in scop stiintific si doar cu participarea institutiilor de cercetare sau al specialistilor cinegeticieni, membri AME si a personalului medical veterinar din cadrul ANSVA Tulcea sau USAMV Cluj Napoca.


    Dincolo de acest raport tehnic prezentat in luna aprilie, masura actuala propusa de minister este cota maxima de exterminare (mai mare de 80%) pentru aceasta specie, pe tot teritoriul tarii, unde exista fonduri cinegetice care au prezentat efective estimate de sacal auriu. Aici, Crispus Sibiu, nu a reusit sa stabileasca inca un acord de parteneriat cu domnul ministru Barna Tanczos, autoritatea de management al faunei salbatice dand practic unda verde exterminarii hilacului pe tot teritoriul national. Reamintim ca specia de sacal auriu este incadrata in Anexa 5a (mamifere de imporanta comunitara) alaturi de capra neagra, pentru aceste specii, fiind necesare studii de monitoring inaintea oricarei masuri de control letal.

    Pentru Delta Dunarii, noua administratie (Guvernatorul ARBDD) are ca si platforma de lucru, un program bine structurat la a carui elaborare au participat organisme si asociatii cu direct interes pentru managementul durabil al resurselor din Delta Dunarii, Consiliul Consultativ "Delta Vie", un document public de la data de 5 martie 2021 (Versiunea completa aici).

    Un Grup care la masura "Conservarea Biodiversitatii" admite si propune:

"Măsuri pentru stoparea înmulțirii necontrolate a animalelor fără stăpân considerate periculoase pentru ecosistem sau pentru om (câini fără stăpân, șacali)"

    Crispus NGO Sibiu prin Departamentul de Ecologie sustine studiul ecologiei populatiilor de sacal auriu din Delta Dunarii inaintea oricaror masuri de management, conform Articolului 38, litera d), OUG 57/2007. In raportul tehnic se prezinta situatia de risc prin care in delta Dunarii, masura de vanatoare poate produce un "efect de bumerang" asupra populatiilor de sacal auriu care au atins capacitatea de suport a habitatului intre anii 2015-2018.