Contact Us

Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu

Danube Delta in 2010

Danube Delta in 2010
Danube Delta in 2010

miercuri, 28 iulie 2021

Fuziunea nucleara in monitoringul ursului carpatin, capacitatea de suport a activistilor de mediu

Ursul carpatin si merele de aur

by Ovidiu C. Banea

Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu

28 iulie 2021

Nota de clarificare: 

Aceasta analiza reprezinta punctul de vedere al Departamentului de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu in urma declaratiilor facute de catre domnul ministru Barna Tanczos in ultimele 2 zile si la data de 28 martie 2021 cu privire la cercetarea populatiilor de urs carpatin din Romania. Toate documentele la care se face referire in analiza de mai jos sunt documente existente in spatiul public si pot fi gasite foarte usor in mediul online. 

Mai intai, la 28 martie 2021, intr-un interviu Agerpress (aici), domnul ministru aminteste o achizitie publica: "În momentul de faţă este în achiziţie publică şi vom cumpăra aceste servicii de pe piaţa liberă şi aşa cum s-a făcut până în 2016 an de an vom evalua populaţia de urs brun în România. Mai mult, există un proiect european finanţat cu 10 milioane de euro, care vine cu soluţii noi pe bază de probe genetice şi încearcă să facă o estimare şi mai exactă a acestei populaţii."

In declaratii (rastalmacite probabil si de presa) ministrul felicita WWF pentru initiativa de a preveni pagubele in randul septelurilor de la munte si se anunta un studiu de 10 milioane de Euro (luni, 26 iulie 2021 aici), iar astazi (28 iulie 2021) se prezinta ICAS (un institut cu cercetatori ecologi, cinegeticieni si vanatori) alaturi de RNP Romsilva ca si principali beneficiari ai unui proiect de 11 milioane de Euro.

Asadar, studiul la care domnul ministru face referire in luna martie si pentru care exista atunci o achizitie publica conform spuselor domnului ministru ar fi putut avea ca si beneficiar WWF, insa din delaratiile de astazi este evident ca 11 milioane de Euro vor merge catre ICAS si Regia Padurilor. Exista un studiu la care iau parte atat ONG-urile de mediu cat si Institutul de cercetari si Romsilva studiul WWF (in derulare) este completat cu altul facut de specialisti de la ICAS? Cum o fi cum nu o fi, important este ca ministrul din secuime nu "sta la stat" si isi face datoria fata de cetateni atacand o problema acuta, conflictul om-urs si protectia speciilor protejate, la care statul roman a intrat in hibernare multianuala de 5 ani.

In anul 2016, s-a incetat vanatoarea la urs, lup, ras si pisica salbatica dupa ce un ordin a fost pus in dezbatere publica si mai multe ONG-uri de mediu au reusit sa convinga statul roman ca studiul in baza caruia s-a emis ordinul de derogare pentru vanatoare la anumite specii nu prezinta metodele de evaluare si ca efectivele ar fi umflate intentionat. Departamentul de ecologie Crispus NGO Sibiu a emis un punct de vedere separat de cel al celorlalte organizatii de mediu, si a oferit un sprijin conditionat AGVPS Romania si celorlalte asociatii vanatoresti neafiliate, de 60 de zile, sustinand ca tranzitia spre "NE-Vanatoare" trebuie sa fie graduala, avand in continuare o pozitie pentru management integrat (inclusiv letal la nevoie). Crispus a emis o scrisoare si un comunicat de presa (AICI). Conditia de sprijin si "somarea publica" cerea vanatorilor sa prezinte toate pagubele economice si sociale survenite in urma interzicerii derogarilor la cele 4 specii prioritare. 

Pana in ziua de astazi AGVPS sau Ministerul Mediului nu a comunicat in spatiul public pierderile economice si sociale ale statului roman survenite in urma opririi vanatorii la urs, lup, ras sau pisica salbatica (si este de inteles, nici nu se poate face asa ceva, avand in vedere interesul enorm al Romaniei de a organiza partide de vanatoare la urs pentru vanatorii straini, care pana in anul 2016 aduceau la bugetul de stat sume importante de bani). Pachetul de solutii denumit 4S4S "patru solutii pentru patru specii" propus de Crispus la 4 noiembrie 2016 este acum adoptat "pas cu pas" de catre ministerul mediului, ceea ce ne bucura. Dar sa ne uitam impreuna la o situatie logica si normala intr-o societate unde statul se lasa impins de la spate. Conflictul om-urs a ajuns la un nivel de alerta maxima si balanta se indreapta in favoarea ursului, prin asimetria data de aparenta crestere a efectivelor, de luptele ursului cu omul neinarmat in urma carora mor conationalii nostri. Indiferenta si ignoranta statului nu mai poate fi tolerata, organizatiile de mediu au cerut o atitudine proactiva atunci in 2016. Au cerut studii de dinamica si de zonare in functie de bonitate. Dar ce, nu existau ele? Existau bineinteles, insa mostenirea "efectivului dorit" din anii 1970 si mai apoi din anii 1980 si mai apoi din anul 2002 a pus capacitatea de suport a activistilor de mediu la incercare. Asa cum a fost, si asa cum este astazi, Romania protejeaza o specie emblematica, ursul care poate face parte din blazonul nostru de tara, o specie pe care nu o vrea niciun stat din Uniunea Europeana, chiar daca la nivel declarativ fiecare stat isi prezinta falsul interes de a proteja biodiversitatea si functionarea optima a sistemelor ecologice din care ursul face parte.


Urs cu colar GPS pe Transfagarasan Foto: Laurentiu Hodis
23.07.2021, Transfagarasan. In aceeasi zi, autorul a observat un numar de 5 adulti si 2 pui, toti in judetul Arges, in zona Lacului Vidraru.

Ultima necunoscuta la care niciunul dintre activistii de mediu s-ar fi gandit pana acum in cazul monitoringului si recensamantului populatiilor de urs carpatin din Romania a iesit la iveala astazi, cand s-a lansat "bomba cu GPS si ADN" in cadrul unei conferinte de presa de catre miniștrii Mediului și al Investițiilor și Proiectelor  Europene, Barna Tanczos și Cristian Ghinea. 

11 milioane de Euro (sau 53,5 milioane RON) pentru un proiect de evaluare a populatiilor de urs carpatin care a demarat astazi. Bani din POIM noua transa. (Comunicat)


STUDIUL DE ACUM

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect și are ca parteneri: 

- Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP), 

- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS)

- Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov

Ursus arctos in judetul Alba
Foto: vanator, drepturi cedate


STUDIUL PRECEDENT

Studiul anterior din 2016, complex si foarte elaborat, din care domnul ministru isi alege cu grija toate informatiile si datele din toate declaratiile din ultimele 2 luni a fost efectuat de catre Universitatea Transilvania Brașov (UTB), acelasi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice) și o Fundație. 

Acest studiu a fost aspru criticat de catre WWF in 2016 (vezi aici punctul de vedere al WWF redactat de catre ecologul Cristian Remus Papp la 16 septembrie 2016 si comunicatul de presa redactat de catre Adriana Trocea-WWF la 28 septembrie 2021, in care se adauga detaliile de contact WWF, ACDB si Grupul Milvus). 

Se spune in argumentarea WWF: "Legătura dintre starea de conservare favorabilă și extragerea unui anumit număr de exemplare din speciile țintă este doar amintită nu și demonstrată. Practic fundamentarea științifică a derogării lipsește, nefiind demonstrată sau măcar argumentată solid."

Studiul la care face referire WWF a fost comandat de Ministerul Mediului (Contract Acord cadru prestări servicii: MMSC 92 / 02.09.2014, Contract subsecvent de servicii 3: – Nr.20/25.02.2016, Beneficiarul lucrării: Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Durata contractului: 02.09.2014 - 01.12.2017). Rezultatele provizorii au fost emise la 30 iulie 2016 si au constituit baza unui nou Ordin de ministru, ca si pana atunci, pentru derogare si stabilirea cotelor de interventie la patru specii protejate. Acest ordin nu a mai fost semnat.

Studiul a fost coordonat de Universitatea Transilvania Brasov, si de o echipa din cadrul careia facea parte domnul profesor Dr. Ing. Ovidiu Ionescu, un cercetator de elita, cunoscut la nivel international si national, prodecanul Facultatii de Silvicultura UTB cu studii nenumarate in domeniul cinegeticii si al monitorizarii ursului carpatin (vezi teza de abilitare aici), in actualitate presedintele (imputernicit) al AGVPS, cea mai reprezentativa asociatie de vanatori din Romania.


CAPACITATEA DE SUPORT sau ENVIRONMENTAL CARRYING CAPACITY (K)

Domnul ministru a anuntat astazi un studiu cu probe ADN care se vor colecta de 400 de specialisti, se va infiinta o "rezervatie" de 60 de hectare unde vor putea sa fie colectati 100 de ursi, preventia se va realiza cu 1140 de garduri electrice, iar scopul este de a calcula densitatea prin estimare. Studiul este anuntat ca fiind cel mai mare si mai complex studiu facut vreodata la nivel mondial.

Pentru a face un management corect integrat tinand cont de toate principiile ecologiei aplicate ar trebui sa cunoastem capacitatea de suport a habitatului, reprezentata de numarul maxim de exemplare care pot trai in conditii optime pe o suprafata data si factorii limitativi de dezvoltare a populatiei. Ecuatia logistica se bazeaza pe rata de crestere a populatiei in timp: dN/dt = rN(1-N/K), unde r este rata de crestere intre doua momente diferite, N reprezinta marimea populatiei iar K reprezinta carrying capacity. La inceput cand o specie patrunde intr-un teritoriu nou (vezi cazul hilacului sau a sacalului auriu) populatia are o rata de crestere mica in timp urmata apoi de o crestere exponentiala intr-un timp scurt de timp si de o rata de crestere scazuta cand marimea populatiei se apropie de capacitatea de suport. In cazul ursului carpatin in Romania, este imposibil de a estima aceasta curba (sigmoida), intrucat nu exista date de efective la nivel de tara mai vechi de 1950 si cresterea naturala nu a urmat pana in anul 2016 o evolutie naturala.

In Romania, acest numar K este practic imposibil de calculat sau de aflat intr-o perioada scurta de timp folosindu-se evaluarile efectivelor de urs dar se poate estima in functie de HSI (habitat suitability index) vezi Planul de management la specia de urs negru american pentru statul Maine din 1999 (aici Appendix III) plan de management pentru o perioada de 15 ani (pentru 2004 exista informatii suplimentare despre managementul populatiei de baribal sau urs negru american pentru acelasi stat Maine aici) sau in functie de bonitate, care exprima valoarea terenului, prezentarea capacitații acestuia de a asigura conditiile de existență pentru speciile existente pe suprafata unui fond cinegetic (vezi in teza de abilitare a domnului profesor Ovidiu Ionescu aici) cea din urma tehnica fiind net superioara celei americane avand in vedere luarea in calcul al factorilor de cultura cinegetica cum ar fi hranirea suplimentara sau factorii antropici negativi cum ar fi pasunatul, existenta drumurilor, numarul de caini de la stana, existenta turismului, a braconajului sau recoltarea fructelor de pădure şi ciupercilor.

In cheile de diagnoza pentru specia urs, explicate in materialul amintit nu este redata cheia de diagnoza pentru interactiunea cu speciile prada asa cum este redata pentru speciile lup sau ras, dar o relatie ponderata a mediei de efective din speciile de ungulate este prezentata in studiul din 2016, comandat de ministerul Mediului, si se observa cum judete neimpadurite sau fara urs pot asigura sursa de hrana naturala. S-a observat (la ursii negri americani) ca hrana suplimentara nu este un factor limitativ asa cum este disponibilitatea hranei naturale.


Din studiul precedent elaborat de Universitatea Transilvania Brasov si ICAS reiese densitatea specimenelor la specia urs pentru anul 2016 si se arata densitatea la nivel de judet.



Si de ce este important sa cunoastem acest numar? In functie de acest numar se pot anticipa erorile de management al populatiei, asta pentru populatiile la care se practica un management care include pe langa conservare si preventia daunelor si control letal prin vanatoare. "O analiză detaliată a habitatului adecvat pentru urs în Romania (69000 km2) bazată pe cheile de bonitate arată că mărimea naturală posibilă a populaţiei (capacitatea biologică) este în jur de 4000 de exemplare." (Ovidiu Ionescu). In aceeasi lucrare se mentioneaza ca acest numar poate fi modificat in functie de conditiile actuale.
In mod natural capacitatea de suport sau "carrying capacity" la orice specie urmeaza o curba sinusoidala cu crestere si cu scadere a densitatii sau a numarului de indivizi pe o anumita suprafata. Exista riscul ca atunci cand populatia scade si nu exista masuri de conservare sa se produca un "colaps" si aceasta populatie sa dispara.  Cand populatia creste deasupra capacitatii de suport si factorul limitativ dat de bariera geografica sau de disponibilitatea hranei nu dispare, populatia sufera mecanisme interne de reglare cum ar fi competitia pentru hrana, consangvinizare, lupte intraspecifice cu reducerea sporului natural prin scaderea ratei de crestere pana cand densitatea scade sub capacitatea de suport.

In lucrarea (comunicare orala) Managementul de succes al populatiilor de urs din Romania disponibila pe pagina de internet a Comisiei Europene, Dr. ing. Neculai Şelaru impreuna cu Acad. Dr. Atilla Kelemen observa că după depăşirea unui anumit nivel populaţional (de cca. 5.500 – 6.000 exemplare), rata creşterii numerice scade, deşi disproporţia între sexe şi hrănirea complementară a urşilor ar trebui să o crească.

Oare de ce? Exact! A fost depasita capacitatea de suport a habitatului si mecanismele de reglaj intern al populatiei functioneaza. Profesorul Gabriel Danila, directorul Departamentului Silvicultura si Protectia Mediului de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava explica modelul a 10 persoane care locuiesc in aceeasi camera. Ce se intampla cand nu mai au loc? Cineva trebuie sa plece, si vor pleca cei mai tineri fara experienta, fiind "impinsi" de masculii dominanti.
 
Se mai spune in lucrare, "chiar dacă ICAS a stabilit un efectiv optim de cca. 4.500 urşi, care pot vieţui normal în habitatele naturale din ţara noastră, fără a produce prejudicii inacceptabile pentru producătorii agricoli, zootehnici şi vânători, depăşirea unui efectiv de 6.000 de exemplare ridică probleme şi din punct de vedere al ratei creşterii numerice, care poate fi considerat un indicator important în aprecierea nivelului unui efectiv normal de urşi."


Evolutia populatiei de urs in Romania 1950-2016 (Stock assessment). Dr. ing. Neculai Şelaru  & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)

Evolutia extragerilor la specia de urs in Romania  1950-2016 (Hunting Bag Data). Dr. ing. Neculai Şelaru  & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)

Rata de crestere numerica multinauala (calculata pe baza datelor statistice privind efectivele reale şi cotele de recoltă realizate) Dr. ing. Neculai Şelaru  & Acad. Dr. Atilla Kelemen (aici)


In anul 2016, Romania a adoptat o strategie de "standby" in privinta managementului care sa includa control letal la populatiile de urs carpatin dupa ce mai multe ONG-uri au acuzat o supraestimare a populatiei. In anul 2014 la Baia Mare, WWF organiza un simpozion la finele unui proiect de succes "Open borders for bears in the Carpathians of Romania and Ukraine" unde ICAS, WWF si alte isntitutii si organizatii isi dadeau mana si povesteau despre conectivitate si ursi. ONG Crispus a fost invitat si a comunicat in principal despre parapatricitatea posibila dintre urs si sacalul auriu (powerpoint). 

La Vurpar, in judetul Sibiu, Departamentul de ecologie al ONG Crispus urmareste conflictul om-urs inca din anul 2010 (aici o actiune din 2012). Fermierii si detinatorii de animale isi asuma in fiecare an pierderi de cate 2 oi sau cate o vita, nici nu se cer pagubele de cele mai multe ori avand in vedere procesul greoi de a fi desbagubiti. 

Urma de urs, judetul Sibiu 2012. 
Foto: Ovidiu C. Banea

Acum, in "lumina" merelor de aur oferite de la masa la care Romania s-a asezat in 2007 se finanteaza studiile de monitorizare la care se angajeaza statul roman. Primul studiu la care statul roman devine lider de proiect a fost anuntat astazi cu mult curaj de catre cei doi ministri, Ghinea si Tanczos. Se incearca o abordare noua, moderna de evaluare si monitorizare a speciei si probabil in viitor se va propune managementul durabil cu masuri de conservare sau de contol letal in zonele din afara localitatilor.

Pentru situatiile conflictive deja s-a emis o ordonanta de guvern prin care se va putea actiona imediat prin inlaturare a specimenelor de urs in intravilan.

Nivelul cotei de recolta anul 2006, cand ursul era vanat

"On the state level, the annual quota approved vas between 2% to 8% of the total estimated number of bears. This percentage is determined with respect to the established trend of population growth. A quota of 10% can be used locally if the trend shows an increase or if there is a need to slow this trend down or stop it."

Avand in vedere habitatul favorabil speciei si in afara celor 69.000 de hectare, si daca s-ar mentine starea de hibernare multianuala a statului roman, se poate spune cu mare usurinta ca ursul va fi la el acasa si in zone precum Braila sau Constanta sau chiar in Delta Dunarii. In ianuarie 2021 ministrul mediului spunea, intr-un interviu acordat jurnalistului Vitalie Cojocari, ca ursul a ajuns si la Galati si ca "riscam sa ajunga si in Delta Dunarii".

Densitatea la specia de urs carpatin in Romania (2005)

marți, 6 iulie 2021

Mascarada hilacului, Grupul Consultativ Delta Vie: "Sacalul auriu un animal periculos pentru ecosistem"

Despre vanatoare la sacalul auriu in Delta Dunarii

"Sacalul auriu este un animal fara stapan, considerat periculos pentru ecosistem sau pentru om", din platforma Grupului Consultativ "Delta Vie"


    Cand o specie de mezocarnivor de genul hilacului devine centrul atentiei intr-o rezervatie naturala cum este Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), orice neajuns si problema poate fi imediat pusa pe seama inmultirii necontrolate a acestui mamifer nostim si util ecosistemului deltaic in acelasi timp. Pierderea de vitei care sufera de enterite, a ovinelor de pe Grindul Stipoc, unde pastoresc nestingherite turmele ciobanilor, pierderile insemnate in randul pasarilor de curte sau chiar si raspandirea virusului de pesta porcina sunt cateva din pagubele atribuite acestui mamifer cu un rol ecologic putin cunoscut.

Foto: Alexandra Ion

    La intalnirea de lucru organizata la Ministerul Mediului la data 6 aprilie 2021, la care Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu a participat la invitatia domnului secretar de stat Robert Szep, alaturi de presedintele Asociatiei pentru Managementul Ecosistemelor Harghita, domnul Ing Dr Attila Farkas si de reprezentantul Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Vrancea, domnul ecolog Cosmin A.Țâru, am prezentat o propunere de proiect pentru o perioada de trei ani care sa poata oferi raspunsuri la cateva dintre problemele cu care se confrunta zootehnistii si fermierii din Delta Dunarii dar si vanatorii si gestionarii fondurilor cinegetice unde populatiile de sacal auriu ating o densitate greu de controlat prin vanatoare si unde se reclama scaderea efectivelor de vanat erbivor si de pasari. Aici se pot consulta mai multe date despre propunerea de proiect "RoHilac" un proiect de studiu al structurii si dinamicii populatiilor de sacal auriu, propus de Crispus NGO Sibiu, inca din anul 2011.

    Pentru ARBDD, (gestionarul unic al faunei din perimetrul RBDD), in baza unui protocol semnat la 5 aprilie 2021, Crispus a intocmit un raport tehnic, prin care se recomanda recoltarea unui numar maxim de indivizi din specia de sacal auriu numai in scop stiintific si doar cu participarea institutiilor de cercetare sau al specialistilor cinegeticieni, membri AME si a personalului medical veterinar din cadrul ANSVA Tulcea sau USAMV Cluj Napoca.


    Dincolo de acest raport tehnic prezentat in luna aprilie, masura actuala propusa de minister este cota maxima de exterminare (mai mare de 80%) pentru aceasta specie, pe tot teritoriul tarii, unde exista fonduri cinegetice care au prezentat efective estimate de sacal auriu. Aici, Crispus Sibiu, nu a reusit sa stabileasca inca un acord de parteneriat cu domnul ministru Barna Tanczos, autoritatea de management al faunei salbatice dand practic unda verde exterminarii hilacului pe tot teritoriul national. Reamintim ca specia de sacal auriu este incadrata in Anexa 5a (mamifere de imporanta comunitara) alaturi de capra neagra, pentru aceste specii, fiind necesare studii de monitoring inaintea oricarei masuri de control letal.

    Pentru Delta Dunarii, noua administratie (Guvernatorul ARBDD) are ca si platforma de lucru, un program bine structurat la a carui elaborare au participat organisme si asociatii cu direct interes pentru managementul durabil al resurselor din Delta Dunarii, Consiliul Consultativ "Delta Vie", un document public de la data de 5 martie 2021 (Versiunea completa aici).

    Un Grup care la masura "Conservarea Biodiversitatii" admite si propune:

"Măsuri pentru stoparea înmulțirii necontrolate a animalelor fără stăpân considerate periculoase pentru ecosistem sau pentru om (câini fără stăpân, șacali)"

    Crispus NGO Sibiu prin Departamentul de Ecologie sustine studiul ecologiei populatiilor de sacal auriu din Delta Dunarii inaintea oricaror masuri de management, conform Articolului 38, litera d), OUG 57/2007. In raportul tehnic se prezinta situatia de risc prin care in delta Dunarii, masura de vanatoare poate produce un "efect de bumerang" asupra populatiilor de sacal auriu care au atins capacitatea de suport a habitatului intre anii 2015-2018.

luni, 5 iulie 2021

Ministrul Barna Tanczos "bot in bot" cu ursul la Bixad

Ordonanta de Urgenta si ursul de la Bixad

Astazi, in drum spre servici, domnul ministru Barna Tanczos s-a intalnit cu ursul. Domnul ministru lucreaza la Bucuresti si la ora 9.36 a postat o fotografie cu ursul intalnit probabil pe la 6 dimineata cand trecea prin Bixad, avand in vedere ca drumul cel mai scurt pana la Bucuresti dureaza 3 ore jumatate si luand in vedere ca postarea a fost facuta de la Bucuresti.
Tot astazi, OUG privind interventia pentru ursii care nu se sperie de om si care vor fi impuscati intra in dezbatere interministeriala pentru a fi ulterior aprobata.


Foto: Facebook Barna Tanczos

În perioada 5-9 iulie, la Baile Tusnad, un oras la 7 km de Bixad, 45 de studenti de la linia maghiară ai Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor inventaria și vor studia gardurile electrice ale tuturor gospodăriilor, clădirilor publice sau a altor categorii de proprietăți din oraș și eficacitatea măsurii preventive. Scopul colectării datelor este de a înțelege mai bine profilul gospodăriilor/curților vizitate de urși și a celor care nu sunt vizitate de urși, anunta UAT Baile Tusnad pe pagina de facebook.
Foto: Facebook Barna Tanczos

Foto: Facebook Barna Tanczos


Zona Baile Tusnad, Bixad, Lacul Sfanta Ana poate reprezenta o zona pilot de analiza a masurilor pentru a limita patrunderea ursului in intravilan. Totusi, o monitorizare atenta si o calculare a densitatii locale a ursului pe tot perimetrul zonei cu toate fondurile cinegetice este de dorit in paralel cu aceste actiuni de interventie rapida. 
Conform domnului ministru Tanczos, pentru acest urs, chiar daca observatia a fost facuta inainte de zorii zilei, se poate interveni.

Barna Tanczos, ministrul mediului:<< "Conform proiectului de ordonanță și a procedurilor aferente, dacă ”animalul a fost observat ocazional în intravilan” sau „animalul nu se retrage la observarea oamenilor”, acest eveniment va putea fi clasificat cu risc redus și se va putea interveni pe baza procedurii de intervenție: prin ”îndepărtarea prin alungare” din intravilanul localității " >>

Se observa lipsa detaliilor de biologie a ursului, de comportament diurn, in acest caz fiind evidenta activitatea ursului in zorii zilei, inainte de ora 7 dimineata. OUG ar trebui sa cuprinda si aceste aspecte cu particularitatea orei la care a fost observat ursul.

marți, 18 mai 2021

Pagubele produse de sacalul auriu in randul ovinelor nu sunt centralizate

    Departamentul de ecologie al ONG Crispus Sibiu colecteaza date despre atacul sacalului auriu la ovine. Se cunoaste acum foarte bine ca aceste atacuri pot exista, insa nu exista date oficiale in Romania care sa demonstreze acest tip de hrana in dieta sacalului auriu. In general, atacurile la ovine se produc pe timpul noptii in zone semiurbane sau cu actiune antropica intensa, unde exista pasunat liber, iar oile sunt lasate fara paza pe timpul noptii. Conform Legii 407 /2006, statul ar trebui sa compenseze pierderile produse crescatorilor de nimale cu 80 euro / exemplar. La aceasta data nu exista niciun plan de management al speciei de hilac sau sacal auriu in Romania, desi sacalul auriu este un mamifer din categoria mamiferelor cu importanta comunitara. 

    Conform OUG 57/2007 care transpune Directiva Habitate a Comisiei Europene, pentru speciile de interes comunitar, se pot efectua masuri de management numai in baza unor studii de monitorizare atenta a speciei care se transmit comisiei europene tot la 6 ani. In Romania, cotele de recolta la specia de sacal auriu pentru actualul sezon de vanatoare 2021-2022 depasesc 80 % cu un efectiv total aprobat de 16.765 de indivizi. 



sâmbătă, 8 mai 2021

Fara braconieri: Unde este trofeul lui Arthur? Nu trageti dom´ Semaca!

Uciderea ilegala a unui urs in Romania ascunde doua enigme: Destinatia trofeului si numarul de ursi 


La data de 15 martie 2021, o comisie de specialitate a evaluat un exemplar de urs extras din natura prin vanatoare la panda, la data de 13 martie 2021, actiune organizata pe raza fondului cinegetic 25 Ojdula, fond gestionat de AVPS Botos, Judetul Covasna. Trofeul ar fi trebuit sa ajunga la printul Emanuel von und zu Liechtenstein, conform raportului oficial, dupa cum relateaza inpolitics.ro.

Agent Green, o organizatie de mediu, a dezvaluit faptul ca exemplarul de urs ar corespunde unui mascul adult cu valoare a trofeului de 592,8 puncte C.I.C.

Conform specialistilor de la ACDB Vrancea, acest exemplar ucis ar putea corespunde ursului mascul observat de mai multa vreme la granita fondului 25 Ojdula, fondul cinegetic unde a fost organizata vanatoarea de interventie.

Controverse:

In timp ce, intr-o scrisoare despre care relateaza Kronen Zeitung din Austria, printul sustine ca a participat la vanatoare si ca nu l-a impuscat pe Arthur, domnul ministru Barna Tanczos sustine ca "prințul nu a plecat în Austria cu trofeul lui Arthur, considerat cel mai mare urs identificat în România".

Prințul susține că nu ursul Arthur ar fi animalul pe care l-a împușcat el, iar asta se poate documenta cu imagini. Prințul spune că ursul pe care l-a împușcat se afla la 250 de metri de casele oamenilor și în felul acesta a eliminat un pericol.

Daca domnul ministru afirma ca exemplarul ucis est Arthur si Printul Emanuel von und zu Liechtenstein spune ca el nu l-a ucis pe Arthur, se poate spune cu usurinta (avand in vedere prezumtia de adevar din ambele parti) ca exista cel putin doua exemplare de urs eliminate. 

Pe fisa de evaluare din data de 15 martie 2021 in care comisia de specialitate analizeaza trofeul de 592,8 puncte este trecut numarul de crotaliu RO673894, insa la data de 19 martie 2021, in Raportul asupra actiunii derulate in baza derogarii Nr 7, completat de catre AVPS "BOTOS" la numarul de crotaliu sunt trecute doua numere RO673894 (cel al lui Arthur) si RO0673895.

Oare ursul Arthur face cat doi? Sau poate ca la vanat se pun doua numere la tendoane? Ca la bovine si ovine se pune acelasi numar in ambele urechi. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia!



De unde apare acest crotaliu RO0673895?

In loc de concluzii:

Faptul ca nu exista cadru legal pentru vanatoare la urs aduce imediat solutii alternative de a produce profit de pe urma acestui emblematic mamifer din Carpati: bearwatching la hrana (consecinte nedorite pe termen lung), braconaj care se practica la nivel local sau cu invitati de onoare.

Ministrul Barna Tanczos a facut ceva bun: 1) A redus la 15 zile (de la 60 de zile) termenul la care trebuie identificat exemplarul problema si efectuata interventia. 2) "Extragerea exemplarului trebuie facuta exclusiv de catre personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic care solicita derogarea. Nicio persoana care nu indeplineste acest criteriu nu poate participa la interventie". Sursa: Facebook Barna Tanczos

Cu alte cuvinte, ceea ce spune Gabi Paun, pe buna dreptate, sa se permita unui jandarm sau a unui inspector de la Garda de mediu participarea la vanatoare, este de neimaginat! Doar daca jandarmul sau inspectorul sunt personal tehnic al asociatiei de vanatoare.

Ce zice Lascarica? "Nu trageti dom´ Semaca!".

Intretimp cotele de recolta la hilac aprobate de domnul ministru Barna Taczos sunt de 86,6%. In ultimii doi ani, au cazut in bataia pustii, conform datelor oficiale, 19.396 de sacali aurii (vezi AICI comunicatul de presa Crispus NGO Sibiu).

sâmbătă, 17 aprilie 2021

Conference on golden jackal in Italy

Eliante and the Life Euro large carnivores are promoting a first workshop dedicated to the discussion on the state of diffusion of the Golden Jackal, with particular reference to the areas of recent Italian colonization. Crispus NGO Sibiu Romania was invited to this online informal meeting.

The aim of the discussion is to better understand the following aspects:

• State of knowledge on the species. Trend of the population and range in Europe and Italy

• Key-elements of possible conflict with man: fear, lack of knowledge, damage, conflict with hunting.

• What monitoring? Planned or opportunistic? How to deal with other carnivore monitoring programs running in the area.

• Strategies for the species protection. Improve knowledge to protect. Collaboration between institutions and volunteers. What is done in other countries.

• Cultural, perception and human dimension aspects.

vineri, 9 aprilie 2021

Actiunea pilot "RoHILAC", BMR2021

Golden Jackal in Romania, hollistic approach in specific ecological systems located in hunting terrains and Danube Delta


BMR 2021, pilot action


Video and Photo report
Photos in detail: Carlo Galliani (Italy) and Janesz Tarman (Slovenia)

by Ovidiu C. Banea

Between 31st of March 2021 and 5th of April 2021 took place in Romania a bioacoustic monitoring reasearch, BMR2021 in ecological systems specific to golden jackal located in two hunting terrains from western and eastern parts of Romania (FV 2 Cheglevici, Timis county and FV 28 Gura Dobrogei, Constanta county) and in two critical areas in Danube Delta (Caraorman and Letea martime levees) where the density is controlled regularly by Crispus NGO Sibiu.

VIDEOREPORTAJ

Credit: RoHilac, BMR2021 © Ovidiu C. Banea & Cosmin A. Țâru


Ecology Department of Crispus NGO Sibiu and Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) Vrancea together with Asociația pentru Managementul Ecosistemelor Harghita are proposing RoHilac project, a three year study in Romania, on natural areas in hunting terrains and Danube Delta.

During "BMR2021" a total number of 35 calling stations were installed in a study area of 40.000 ha. Density of 0,7-3,3 territorial groups / 10km2 were calculated. In 2010-2011, Crispus NGO conducted the first survey in hunting terrains and Danube Delta. 

Using acoustic methods in 2010-2011, first estimates of jackal densities for Romania were 1.41-1.74 territorial groups/10 km2 in areas from Giurgiu, 0.59-0.73 territorial group/10 km2 on the hunting terrain from Calarasi County, 0.46-0.52 territorial groups/10 km2 in Dobrogea (Dobrudzha) and 1.56-1.74 territorial groups/10 km2 in Danube Delta maritime levees (0.55-0.61 territorial groups/10 km2 for Grindul Chituc and 2.36-2.64 territorial groups/10 km2 for Grindul Lupilor).

Before 15th of April 2021, Crispus NGO Sibiu, ACDB and Danube Delta Biopshere Reserve Authority (DDBRA) will resume a TECHNICAL REPORT of actual Golden Jackal density in Danube Delta.

CHEGLEVICI HUNTING TERRAIN
Dudeștii Vechi, Timis county







Timis county

Herculane

Iron Gate

Tulcea county, with Mr Ion Munteanu,
Guvernor of Danube Delta Biosphere Reserve Authority

Tulcea, with Dr Mihai Marinov, DDBRA

Danube Delta

CARAORMAN




LETEA










Caraorman maritime levee, Red fox and Golden jackal den
with Ranger Florin




CRISPUS CONTROL AREA,
GURA DOBROGEI HUNTING TERRAIN





CONSTANȚA
Ovidiu C. Banea, Elena Buhaciuc Ioniță, Cosmin A. Țâru



Ovidiu C. Banea, Jozsef-Tamás Fodor, Attila Farkas

Ovidiu C. Banea and Cosmin A. Țâru
after a meeting with Romanian Environmental Board Authority
Bucharest, 5th of April 2021