Ursul brun a devenit din nou subiect de cearta intre vanatori si ecologisti. Ecologii au fost ignorati in 2016

La data de 3 Noiembrie 2016, Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu a propus prin scrisoare deschisa si comnunicat de presa - document public un pachet de 4 solutii pentru a ameliora daunele produse asociatiilor vanatoresti prin interzicerea completa a vanatorii la urs prin neavizarea sau neeliberarea de derogari.

Am luat atunci pozitie publica si am inteles vanatorii si asociatiile vanatoresti si am propus solutii pentru ameliorarea pierderilor. Intelegerea si dorinta de a colabora a fost CONDITIONATA.

Pozitia noastra a fost justificata de posibilele pierderi economice si prejudiciile foarte mari aduse statului roman. 

In acelasi timp am propus 4 solutii de iesire din aceasta criza cu impact negativ asupra personalului afectat si statului roman si am conditionat acest sprijin de expunerea imediata a datelor economice si a sumelor pierdute, de recunoastrea publica a prejudiciului in termen de 60 de zile de la data emiterii comunicatului. Colegi de la alte asociatii de mediu ne-au criticat aspru si au sutinut masura ministrului mediului de atunci, dna Gratiela Gavrilescu, o masura aparent logica si normala de altfel, de a opri imediat vanatoarea unei specii prioritare (OUG 57/2007), protejata prin lege. 

Au mai trecut 4 ani, au fost inregistrate mai mult de 170 de coliziuni intre ursi si vehicule de transport, din care ursii au fost ingropati sau arsi. Radio Europa Libera arata intr-o ancheta (aici) pierderile produse prin neaprobarea derogarilor: "Cum între 2013 și 2020 au fost împușcați 1.400 de urși, rezultă că animalele au adus 28 de milioane de euro celor care au organizat partidele de vânătoare." calculat conform sursei citate cu venitul de 20.000 Euro pe un urs. Cu alte cuvinte, fara aceste derogari continue, asociatiile si statul roman ar fi fost mai sarace cu 28 de milioane de euro. Departamentul de Ecologie al Crispus Sibiu nu a sustinut niciodata vanatoarea unei specii prioritare cum este ursul brun, insa masurile bruste si cu impact socioeconomic major trebuie compensate si analizate obiectiv. 

Pachetul 4S4S propus atunci ramane valabil si astazi:

1) Identificarea de zone critice cu risc crescut de conflict om-carnivore mari, in special in zone de ses si deal unde au loc activitati de pasunat si in vecinatatea satelor izolate in zone de deal impadurite, etc. pentru a se putea justifica pe viitor o inlaturare a specimenelor problema care sa satisfaca masurile de protectie a populatiei in conformitate cu Articolul 16, Alineatul (1) litera (c) din Directiva Habitate prin care sa se identifice efecte benefice de importanță majoră asupra mediului, de siguranta a populatiei. In aceste zone, bine delimitate si integrate in harti regionale trebuie alcatuite echipe mixte de actiune: (vanator, ecolog, medic veterinar, politie). Pentru a veni in sprijinul acestor echipe se pot formaliza contracte de munca si proiecte cu sprijinul financiar al autoritatilor locale, consiliilor judetene sau primariilor. 

2) Monitorizarea populatiilor de carnivore mari cu metode stiintifice directe si indirecte (termografie de la distanta, videocamere cu senzori de miscare, colare, geoprocesare a hartilor cu efectivele in sisteme de informare geografica GIS, radiolocatie, GSM, GPS, etc.) la cel mai inalt nivel in paralel cu metodologia clasica (SNVP Romsilva, AGVPS) agreata dealtfel si recunoscuta de Crispus NGO Sibiu. Pentru acest mecanism continuu de identificare si cuantificare a speciilor prioritare, Ministerul Mediului va trebui sa isi dea concursul si sa ajute la proiecte nationale si regionale majore finantate din fonduri europene. 

3) Turismul in cabanele de vanatoare cu organizarea de expeditii stiintifice, stagii si cursuri organizate de organizatiile de mediu, vanatori si de organizatiile vanatoresti. In prezent, in unele parti din Europa exista pachete turistice pentru fotografiere de urs pentru care turistul plateste chiar si 1000 de euro. Se pot dezvolta astfel noi structuri de valorificare a patrimoniului natural, a carnivorelor mari atat de reprezentative pentru tara noastra prin alte metode neinvazive si prietenoase cu mediul. 

4) Recoltarea selectiva a specimenelor problema pentru a satisface masurile mentionate la Articolul 16 alineatul (1) literele (a) si (b) din Directiva Habitate cu scopul de a proteja fauna si a evita daunele majore in afara zonelor critice identificate. Pentru aceasta activitate Crispus NGO Sibiu propune o dezbatere in spatiul public in urmatoarea perioada la care sa participe reprezentanti ai asociatiilor vanatoresti afiliate AGVPS si neafiliate dar si reprezentati ai ONG-urilor de mediu si din cadrul Ministerului Mediului si Consiliului National de Vanatoare.