ALERTA DE MEDIU
Ecologie aplicata pentru sacalul auriu din Romania
Functia biodiversitate ecosistem poate suferi un dezechilibru ecologic greu de remediat din cauza erorilor umane de management.
In Bulgaria, hilacul a devenit predominant
Case Report: Red foxes and Golden jackals population density shift in Bulgaria
Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu Romania face parte din organizatia de tineret, cultura si mediu cu acelasi nume si are ca principala activitate analiza holistica a sistemolor ecologice din Romania si nu numai. Crispus a avut si are activitati diverse, de la confiscarea brazilor de Craciun fara stampile pe cotor din pietele Sibiului, igienizarea raului Cibin, excursii si drumetii montane si pana la cercetare in domeniul ecologiei mamiferelor carnivore sau salvarea balenelor pilot din Islanda.
Hilac, Jud Dolj, Februarie 2021, Photo:
Tea Oaches
ALERTA CRISPUS - Population Density Shift intre vulpe si hilac
In scurt timp, daca nu se aplica o cota de recolta libera de pana la 53% in Romania poate aparea un schimb de densitate a populatiei de hilac cu specia concurenta pentru hrana vulpea, asistand la efective mari de sacal auriu in detrimentul celor de vulpe.
Expresiile "ciobanii sunt ingroziti", "sacalii sunt mai rau decat lupii", "carnivor salbatic de temut" si declaratii precum " din cauza incalzirii globale cu iernile blanzi a aparut aceasta specie" si "am vazut la un prieten cinci oi ce erau moarte si a spus ca sacalii le-au omorat" au adus prejudicii acestui mamifer inainte de a se cunoaste cu adevarat rolul sau ecologic si adevaratul comportament de hranire. Dupa asemenea stiri orice cetatean ar putea crede ca asistam la o cucerire de habitat de catre o specie nemaintalnita pana acum si cu un caracter potential periculos!
In ultimul timp densitatea sacalului auriu in Romania a crescut ajungandu-se ca in anul 2020 sa fie evaluat un numar de 15.713 hilaci. Faptul ca in Romania exista la ora actuala cote de recolta alarmante mai mari de 80%, ne face sa credem ca statul roman isi doreste exterminarea acestei specii. Nu se inteleg inca motivele pentru care asistam la o persecutie continua si fara capatai. Vanatorii il vor mort, pentru ca mananca "tot ce prinde" si pentru ca asa zice la televizor "ca este periculos".
Caprior (Capreoulus capreolus), Jud Timis, Foto: Alexandru Avramescu
In cultura romaneasca s-a incetatenit deja imaginea unei specii daunatoare din toate punctele de vedere.
Hilacul, denumit si sacal auriu sau sacal comun face parte din familia canidelor. Este strict protejat in Italia si are un statut cu totul special in alte tari din Europa (Germania, Slovenia, Austria, Polonia, Danemarca, Franta). La noi, prin OUG 57/ 20 iunie 2007 care transpune Directiva Habitate, hilacul sau sacalul auriu este regasit intre mamifere "specii de interes comunitar" a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management. In aceeasi categorie se mai regasesc jderul de copac, dihorul de casa si capra neagra.
Art 37 prevede conditii de prelevare si exploatare compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila prin interdictie temporara si / sau locala a recoltarii, reglementarea perioadelor de recoltare, a modului si a mijloacelor de recoltare / capturare cu un sistem de autorizare a recoltarii / capturarii ceea ce se traduce prin stabilire de cote de recolta si supraveghere de catre organismele specializate si nicidecum vanatoare libera.
Efectivele de hilac evaluate, aprobate si recoltate, cu rata de control anuala
Rata de control obtinuta prin analiza directa arata o monitorizare sau un management deficient avand in vedere diferenta mare dintre cotele realizate si cele aprobate. Totusi faptul ca s-au extras intre 48-65% din efectivul total, de la an la an, arata ca vanatorii nu au urmat indeaproape indeplinirea cotelor, fie pentru ca nu au putut sau nu au vrut, fie pentru ca monitorizarea este deficienta si cotele impuse sunt supraestimate.
La vanatoare, sunt interzise mijloacele neselective de colectare cu animale captive eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie, aparatura audio, dispozitivele electrice, capcanele neselective, luminarea tintelor, otravurile si momelile otravite sau care contin anestezice, precum si arme al caror incarcator poate contine mai mult de doua cartuse.
Efective si cote de recolta la specii mamifere din Anexa Va Directiva Habitate.
Managementul letal la speciile de hilacul sau sacal auriu si la capra neagra
Lethal management data on golden jackal (Canis aureus) and chamois (Rupicapra rupicapra)
Uitand ca suntem in Uniunea Europeana, si ca avem obligatii pentru monitorizare si management uniform la toate speciile de mamifere din Anexa Va, statul roman in loc sa se adreseze Comisiei Europene si sa inteleaga ce este cu acest nou intrus sau sa propuna o reincadrare a speciei in baza unor evidente de paguba economica, a preferat sa urmeze o atitudine de "standby activ" incluzand sacalul auriu in categoria speciilor de interes cinegetic fara un plan de conservare si management adecvat. Odata declarata specie de vanat, s-a trecut la treaba prin impunerea asociatiilor vanatoresti afiliate si neafiliate AGVPS de cote uluitoare de peste 80% (considerate "de exterminare"), iar vanatorii au fost obligati sa isi indeplineasca cotele aprobate si avizate.
Crispus NGO Sibiu, prin departamentul de ecologie recunoaste inca de la inceput, din anul 2010 cand a inceput colaborarea cu SNVA Romsilva, statutul si indemanarea vanatorului roman, inteligenta si iscusinta acestuia in momentul in care are de a face cu intelegerea functiei biodiversitate-ecositem, cu gestiunea unei specii noi. Specialistii din cadrul ROMSILVA SNVA au fost primii care s-au interesat de tehnicile moderne de monitorizare si de un posibil plan de management. Actiunile comune au inceput pe fondurile de vanatoare din judetele Giurgiu, Calarasi, Timis, dar si in delta Dunarii.
COTA DE RECOLTA
O specie de mamifer cu strategie de reproducere "K" si "R" la un loc, isi mutliplica efectivele de la an la an prin adaptabilitate la orice mediu si prin caracter omnivor si necrofag desavarsit. Este un consumator de energie, avand nevoie de hrana zilnic, cu intestinul mai lung decat al cainelui, un mamifer oportunist, lenes in ale pradarii, pe care vanatorii nu vor putea sa il starpeasca din doua motive: la inceput, cand se stabileste intr-un teritoriu nou, are caracter elusiv, nu hauleste si nu urla, iar cand este eliminat din natura prin vanatoare, efectivele ramase au capacitatea de a se reproduce prin imperecherea subadultilor cu vecinii de teritoriu, datorita pierderii teritorialitatii de grup.
Fenomenul este binecunoscut deja si asta face ca managementul agresiv practicat de toate statele din zona de centru-est a Europei sa constituie practic un impuls dat regenerarii efectivelor si populatiei. Structura piramidei populationale in zonele unde hilacul este vanat la cote de exterminare este una expansiva cu juvenili si subadulti de pana in doi ani in proportie de pana la 70%. Astfel de situatii creeaza un "boom demografic" care se perpetueaza de la an la an.
Iepure (Lepus europaeus), Foto: Doru Panaitescu
Colegii din Bulgaria au observat ca inca din anul 2012, efectivele de sacal au crescut atat de mult incat le-au depasit pe cele de vulpe. Dr Stoyan Stoyanov a reusit sa calculeze rata de control optima pentru o populatie cu efectiv linear stabil, aceasta fiind de 40 %.
In Romania, in ultimii sapte ani rata de control a crescut de la an la an, pana cand in ultimii doi ani cota de recolta impusa a ajuns la peste 80%. Desi cotele de recolta au crescut, vanatorii nu au reusit sa le indeplineasca sau nu au dorit acest lucru, fapt care a mentinut o crestere lineara cu rate de control de pana la 60% (Vezi comunicat de presa Crispus aici). Se impune o analiza imediata si corectarea acestor erori de management la nivel de guvern sau autoritate de managemet de vanatoare, care, daca sunt recunoscute si se doresc implementate de catre statul roman si asociatiile vanatoresti, pot aduce un dezechilibru major prin schimbarea densitatitatii de populatie congenerica intre vulpe si hilac.
CAPRIORUL, CERBUL, MISTRETUL, FAZANUL SI POTARNICHEA
Crispus NGO Sibiu foloseste indici precum cotele realizate, rata de control si H.I.P.D. (indicele de densitate a populatiei dat de vanatoare) in mod retroactiv aplicate efectivelor existente in baza de date a Ministerului Mediului, care se afla la dispozitia oricarui cetatean cu acces la internet.
Vanatorii ne spun insa, ca aceste date nu sunt de incredere, ca centralizatoarele nu reprezinta realitatea din teren si ca cele mai bune date ar fi la cervide si la ursi. Crispus nu pune la indoiala autenticitatea datelor din centralizatoare.
Totusi, avand in vedere aceste limite, Crispus a analizat datele din ultimii ani pentru a evalua rata de control alarmanta din Romania, prezentata in cadrul unui simpozion international din Grecia in anul 2018. Atunci, specialisti in domeniul managementului de fauna salbatica au avertizat ca aceste cote sunt "cote de exterminare". Spre surpriza noastra, in ultimele 2 sezoane de vanatoare, cotele impuse au depasit 80%.
Pentru a veni in sprijinul vanatorilor, a mass-mediei si a opiniei publice, Crispus a analizat si evolutia de dinamica a populatiei si pentru alte specii de vanat cum ar fi, capriorul, capra neagra, cerbul comun, iepurele, mistretul, fazanul si potarnichea. Analiza cuprinde numai raportarile cotelor realizate (Hunting Bag Data), cunoscandu-se ca acestea redau cel mai bine realitatea din terenul de unde speciile de vanat au fost eliminate.
In ultimii sapte ani se observa o crestere continua a tuturor speciilor mentionate, cu exceptia iepurelui si a potarnichii. Iepurele a scazut cu 14.000 de exemplare (in ultimii trei ani) ajungand acum sa fie depasit ca si numar de fazan, iar potarnichea a scazut de la 13.774 la 12.425 doar in ultimul an. Cauzele pot fi multiple. Nu exista niciun studiu in acest sens. Este riscant pentru ecologi dar si pentru decidenti sau pentru vanatori sa se extraga date si sa se foloseasca datele epidemiologice pentru masurile de management fara a fi sustinute si completate de studii comparative efectuate in conditii adecvate cu specialisti din unitati stiintifice de profil.
Iepure de camp, Foto: Doru Panaitescu
Interesant este ca in toti acesti ani de cand sacalul colonizeaza arii naturale in Banat, zonele subacarpatice, Oltenia, Campia Romana si Dobrogea, speciile de vanat au crescut in densitate, situatie observata indirect din numarul pasarilor doborate, fazanul si potarnichea ajungand de la 90.430 fazani si 10.711 potarnichi in sezonul 2014-2015 la 107.122 fazani si 21.221 potarnichi in sezonul 2019-2020.
Fazani (Phasianus colchicus): Judetul Timis, Foto: Alexandru Avramescu
Potarniche (Perdix perdix), Foto: Tea Oaches
Potarniche (Perdix perdix), Foto: Tea Oaches
Si la caprior sau la cerbul comun cotele de recolta (exemplare eliminate din natura) au crescut de la 16.050 exemplare de caprior si 2.160 de cerb comun (in sezonul 2014-2015) la 24.882 caprior si 3.549 indivizi de cerb comun in sezonul 2019-2020.
Cerb comun (Cervus elaphus) cu 9 raze, Judetul Suceava, Foto: Constantin Rotar
Confrom datelor din centralizatoare, in ultimii 7 ani, fazanul si potarnichea, capriorul si cerbul si-au marit cotele de recolta de la an la an, in timp ce iepurele a scazut in numarul de exemplare eliminate prin vanatoare. Cauzele creseterii efectivelor de vanat ierbivor si pasari predominante la vanatoare a crescut in ultimii 7 ani, in timp ce numarul de iepuri recoltati a scazut.
Nu este obiectul acestei analize de a interpreta cauzele acestor schimbari de efectiv, aceasta scadere putand fi cauzata de inmultirea altor pradatori de top (ras, lup, pasari rapitoare mari) sau chiar de boli.
Ceea ce este de subliniat este ca pierderile la vanatul de cervide, la fazan sau potarniche nu mai trebuie sa constituie un motiv de discutie si de incriminare a hilacului sau de a se justifica cote de recolta aberante si care pot duce la dezechilibre greu de remediat.
Mistretul, presupus fiind faptul ca si-a decimat efectivele din cauza gripei cu virusul PPA si-a dublat practic numarul de trofee si indivizi recoltati in 7 ani, de la 25.750 de indivizi (2015) la 50.857 de indivizi (2020).
Mistret (Sus scrofa), Foto: Ovidiu C. Banea
RISCUL COTEI DE RECOLTA ASIMETRICE IMPUSA LA MEZOCARNIVORE SIMPATRICE
MODEL BULGARIA, ANALIZA RETROACTIVA 2002-2015
Daca se mentine o cota inalta mai mare de 80%, si presiunea pe asociatiile vanatoresti, putem asista la o explozie demografica sustinuta sau in cel mai nefericit caz la un colaps al speciei, mai ales acolo unde cotele sunt indeplinite.
Hilacul nu este vulpe si vulpea nu este hilac. S-a observat ca vulpea rezista pana la cote mari, in unele cazuri de pana la 88%, insa si acolo nu se poate face recoltarea doar prin vanatoare, fiind necesare capcanele selective sau chiar otravirea. Beneficiile eliminarii rapitorilor din fermele de vanatoare exista, dar fara eliminarea totala, beneficiile sunt doar sezoniere si nu sunt compensate de costurile ridicate.
Analizand retroactiv rata de control din Bulgaria, impreuna cu colegul bulgar Dr Stoyan Stoyanov si cu Dr Giorgos Giannatos din Grecia am observat ca imediat dupa anul 2002-2003 cand populatia de sacal a inceput sa creasca in Bulgaria au fost aplicate rate de control asimetrice de 45 si 50% la sacal si de 20-30% la vulpe. In anul 2005 s-a observat ca numarul sacalilor colectati la nivel national depasea numarul vulpilor colectate. Acest patron inca se mentine si nu se cunosc cu exactitate cauzele.
Schimbul de densitate a populatiei se poate observa indirect din analiza numarului de exemplare recoltate (Hunting Bag Data) in anul 2006. Red Fox - Golden Jackal Population Density Shift in efectivul total viu (Stock Assessment) s-a observat abia in anul 2013.
Dinamica populatiilor de vulpe si sacal auriu in Bulgaria, perioada 2002-2015
MODEL ROMANIA, 2006-2020
In Romania, incepand cu anul 2003-2005, la Calarasi au inceput sa apara nuclee populationale care sustineau cote de recolta de pana la 50-70 de indivizi. In acelasi mod au urmat apoi fondurile de vanatoare gestionate de SNVA de la Giurgiu si Timis. Managementul practicat de statul roman a urmat o rata de control simetrica de 40-45% pentru ambele specii, atat la vulpe cat si la sacal.
Evolutia lineara observata pana in anul 2017, prezinta o crestere mai accentuata
atat la vulpe cat si la hilac incepand cu anul 2018 (rate de control de peste 80%).
Dinamica populatiilor de vulpe si sacal auriu in Romania, perioada 2006-2019
CONCLUZII
- Datele prezentate demonstreaza ca la o rata de control de 60% si cu un efectiv recoltat de 9.474 de sacali doar in anul de vanatoare 2019-2020 nu exista motive reale de ingrijoare pentru vanatori in ceea ce priveste "scaderea dramatica a vanatului ierbivor" sau "decimarea populatilor de potarniche". Totodata, aceste cote, mai mari de 50% consituie premiza cresterii populatiilor, intr-un mod alarmant.
- Cu cat se vaneaza mai mult, cu atat populatiile de sacal auriu vor creste. Pentru a reduce densitatea acestui mamifer, este nevoie in primul rand de o analiza atanta a tuturor factorilor ecologici biotici si abiotici din arealul respectiv, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor la marginea drumurilor sau a gunoaielor menajere in deponii deschise si neimprejmuite fiind primul factor antropogen favorabil cresterii si mentinerii nucleelor reproductive de sacal auriu.
- Se observa o scadere a cotei realizate la iepure cu 14.000 de exemplare in ultimii sapte ani.
- O cota de recolta crescuta la hilac in Bulgaria in anii 2002-2004, mai mare si asimetrica fata de rata de control pentru vulpe poate fi cauza declansarii unui schimb de densitate a populatiilor de vulpe si sacal auriu, un dezechilibru care dureaza si care poate altera pe termen lung functiile ecosistemului.
- If the "population density shift" observed in Red Fox - Golden Jackal populations is strictly related to management measures and symmetric harvest quotas remains to be proved with consequent well designed studies.
Nota /Disclaimer:
Observatiile si analizele prezentate, cat si observarea fenomenului de schimbare a densitatii populatiilor de mezocarnivore din Bulgaria in legatura stransa cu rata de control nu a fost inca demonstrata prin studii comparative in terenurile de vanatoare.
O echipa internationala formata din cercetatori din Romania, Bulgaria, Grecia si Slovacia au inceput colaborarea pentru studiul comparativ si pentru prezentarea acestor date extrem de interesante.
Fluctuatiile de efective estimate observate in ultimii ani in Bulgaria arata o sensibilitate crescuta a hilacului in fata interventiei cu cote de recolta impuse intr-un mod asimetric pentru cele doua specii de mezocarnivore, mai ales acolo unde sacalul auriu si vulpea au ocupat arealul pana la capacitatea de suport.
Urme de hilac, Photo: Ovidiu C. Banea
Urma de hilac
Urma pas de hilac
Vulpe (Vulpes vulpes), Judetul Timis Foto: Alexandru Avramescu
