SISTEM 2012
Este numele stagiului de toamna de monitorizare al sistemelor ecologice specifice șacalului european (Canis aureus, L. 1758) în România și face parte din GOJAGE 2, activități mai largi propuse a fi realizate în 8 țări din Europa Centrală și de SE in care este raspandit șacalul auriu . Aceste țări sunt Serbia, Bulgaria, Grecia, România, Ungaria, Croația, Slovenia și Italia.
Este numele stagiului de toamna de monitorizare al sistemelor ecologice specifice șacalului european (Canis aureus, L. 1758) în România și face parte din GOJAGE 2, activități mai largi propuse a fi realizate în 8 țări din Europa Centrală și de SE in care este raspandit șacalul auriu . Aceste țări sunt Serbia, Bulgaria, Grecia, România, Ungaria, Croația, Slovenia și Italia.
Acțiunea a început la 11 octombrie 2012, în județul Olt, o regiunea nouă in care a fost raportata prezenta sacalului. S-au făcut monitorizari si observatii pe malul stang al raului Oltej si drept al Oltului lângă lcalitatile Iancu Jianu, Morunesti, Morunglav, Ganeasa, Plesoiu dar nu s-au înregistrat răspunsuri vocale la stimularea bioacoustica.
In Olt, am participat la primul documentar TV serios despre specia de sacal auriu in România, o anchetă efectuată de o echipa DIGI 24 TV HD condusa de jurnalistul român Andrei Udisteanu.
Am instalat 10 stații de chemare pentru studii viitoare de dinamica a cluster-ului populational și am stabilit contactul cu Ing. Gerard Matei ( Sef Ocolul Silvic Balș) și Sorin Păun (paznic de vanatoare).
Suntem foarte încrezători în modul de prezentare si abordare a fenomenului de colonizare naturala de catre sacalul auriu, a terenurilor de pe raza Ocolului Silvic Balș și recunoaștem profesionalismul si seriozitatea acestei echipe cu care vom desfasura actiuni de cercetare periodice in cadrul programelor ONG Crispus Sibiu si Grupului informal de studiu al ecologiei sacalului auriu in Europa GOJAGE.
Trebuie să spunem că pentru județul Olt (în partea de sud a României) multe stiri despre șacali scrise in presa locala au afișat in mod echivoc specia ca si carnivor daunator și periculos într-un stil foarte neprofesional. Șacalii au fost prezentati ca speriind oamenii: Şacalul, o ameninţare pentru olteni! sau mancand si omorand cainii sau producand pagube imense in gospodariile oamenilor.
A doua zi monitorizarea bioacustica la specia de sacal auriu a continuat în zona de control din Dobrogea unde am instalat o nouă linie-transect (5 puncte) aproape de localitatea M. Kogalniceanu. Apoi spre dimineata, in jurul orei 6 a.m. actiunea s-a desfasurat in zona deja cercetata in anii anteriori, Grindul Lupilor.
A doua zi monitorizarea bioacustica la specia de sacal auriu a continuat în zona de control din Dobrogea unde am instalat o nouă linie-transect (5 puncte) aproape de localitatea M. Kogalniceanu. Apoi spre dimineata, in jurul orei 6 a.m. actiunea s-a desfasurat in zona deja cercetata in anii anteriori, Grindul Lupilor.
În dimineața zilei de 13 octombrie am reusit sa capturam video un exemplar de sacal auriu într-o regiune foarte importantă a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde stimularea bioacustica nu a avut nici un răspuns.
Pe parcursul nopții urmatoare s-au instalat alte 10 statii de chemare cu ajutorul sistemului GPS pe o noua linie-transect între satele Crișan și Caraorman, în inima Deltei Dunării.
Rezultate:
S-au instalat 4 transecte cu 20 de posturi noi de asteptare (10 de stații în județul Olt, 5 stații în Dobrogea și 5 stații în mijlocul Deltei Dunarii)
Sondajul a fost făcut si în zona de control din Dobrogea (8 puncte) și pe Grindul Lupilor (5 puncte). Pentru aceste 2 zone s-au comparat rezultatele de densitate; în zona de control din Dobrogea nu am obtinut nici un raspuns (anul trecut s-au identificat 5 grupuri aici) raspunsul pozitiv fiind intalnit doar într-o singură stație în Grindul Lupilor (3 grupuri teritoriale), anul trecut înregistrandu-se 6 grupuri în punctele utilizate acum.
Anubis 2011, monitoring specializat la specia de sacal auriu realizat de biologii M. Krofel, J. Cervinka si O. Banea în Dobrogea, Grindul Chituc și Grindul Lupilor, octombrie 2011
In acest an s-au instalat 5 puncte noi în mijlocul deltei (direct din barca) pe canalul dintre localitatile Crișan și Caraorman. Aici, s-au obtinut răspunsuri de la 11 grupuri teritoriale în 2 stații invecinate (6 grupuri, în prima statie și 5 grupuri în a doua). Am observat activități de pescuit sportiv intense in aceasta zona, pescarii fiind atrasi in zona cu curenti dintre bratele Sulina si Sf Gheorghe. Au fost identificate erbivore mari domestice și păsări de curte. In următoarele trei puncte, de pe același canal, unde vegetatia este constituita din stuf și arbori din genul Salix sp și unde activitățile umane nu erau vizibile, nu a fost înregistrat nici un grup teritorial.
Concluzii:
1) În zonele în care existența grupurilor teritoriale de sacali a fost demonstrata pe parcursul actiunilor precedente si unde stimularea bioacustica nu a avut un raspuns pozitiv, ca urmare a unor parametri si variabile de mediu necunoscute, metoda de foto si video capturare cu sisteme de vizualizare cu infrarosu si senzori de miscare trebuie utilizata sistematic si coroborata cu alte metode clasice directe de identificare si apreciere a efectivelor.
Copyright © 2012 [Ovidiu C. BANEA]. All Rights Reserved.
Canis aureus moreoticus somewhere in Danube Delta Biosphere Reserve
video recorded on 13.10.2012 by Ovidiu C. Banea & Cristian R. Papp
2) Datorită lipsei de răspunsuri si în zona de control (Dobrogea) fata de anul trecut, nu dam o importanță majoră rezultatului diferit cu număr redus de indivizi pe Grindul Lupilor, dar sutinem si propunem o alta sesiune de monitorizare după o perioada de 3 luni de zile!
Foto: O. Banea
3) Faptul că am obtinut răspunsuri de șacali unde activitățile de pescuit au crescut și în care animale domestice pasuneaza si pasarile de curte au fost observate libere pe grinduri, spre deosebire de zone similare fara raspunsuri pozitive poate sugera că prezența șacalului în Rezervația Biosferei Delta Dunării este foarte strâns legată de activitățile umane.
4) În zonele unde a fost raportata aparitia recentă de șacali (de exemplu, județul Olt) si unde se presupune ca densitatea este mica, stimularea bioacustica ar trebui să fie reconsiderata sau efectuata în viitor pentru a sustine si coordona măsurile de conservare și de gestionare derivate din evolutia dinamicii cluster-ului populational. In aceste zone se vor folosi preponderent metodele clasice de evaluare in primavara, de catre personal specializat din cadrul autoritatii nationale de gospodarire a vanatului dar si cu ajutorul paznicilor de vanatoare si personalul silvic specializat.
5) Credem că pentru România, în această perioadă (mijlocul lunii octombrie, 2012 an cu vara tarzie) comportamentul vocal al șacalilor se observă mai mult pentru teritorialitate, decât pentru alte functii sociale (împerechere, hrana, etc.). Am inregistrat răspunsuri doar în 3 puncte din 33 monitorizate în acest an, dar când răspunsurile au fost observate, au venit de la grupuri bine separate și întotdeauna urmate de alte grupuri. La a 2-a difuzare nu au fost înregistrate alte răspunsuri, observatia fiind deja cunoscuta de catre echipele din cadrul grupului de studiu european. Grup unic / statie (individ solitar sau grup) nu a fost identificat.
6) Considerăm ca liniile/transect cu nici un răspuns ar trebui să fie eliminate din analiza multivariată finală, din cauza unei posibile stimulari induse gresit, asociată cu condiții meteo sau alte variabile necunoscute încă. Dacă vom demonstra prezența șacalului (cu metoda Giannatos) intr-unul din cele 5 puncte aceste transecte vor fi luate în considerare.
Analiza rețelei ecologice, aspecte preliminare referitoare la observații
Am observat 4 enoti (Nyctereus procyonoides), 3 nagâți (Vanellus vanellus), 3 fazani (Phasianus colchicus), in zonele în care densitatea de sacal a fost mare. Putem admite că șacalii și câinii enot pot fi intalniti in același habitat și că fazanul si nagâțul, specii cuibatoare la sol sunt prezente în sistemele ecologice specifice sacalului.
Studiile in aceste ecosisteme trebuie sa fie realizate de echipe multidisciplinare împreună cu ornitologi pentru evaluarea corecta a relatiilor interspecifice. Evaluarea impactului mezopradatorilor si al diferentierii actiunii acestora asupra comunitatilor de pasari se poate face prin supravegherea continua de cuibuiri artificiale instalate in aceste zone. Am menționat aparitii tardive ale speciei migratoare de Vanellus vanellus care, împreună cu răspunsurile negative in statiile de chemare (doar in 3 statii din cele 33 intalate s-au inregistrat raspunsuri vocale prin stimulare bioacustic) indică faptul că o altă sesiune de monitorizare ar trebui să fie efectuată în timpul perioadei de iarnă pentru a evalua mai bine nivelurile de densitate a nucleelor populationale din Delta Dunarii.
Vanellus vanellus BirdLife International 2012
Este cunoscut faptul că Vanellus vanellus preferă pajiștea pentru reproducție. Cuibul este o adancitura superficială în iarba scurta (del Hoyo et al. 1996). Pajistile cu iarba scurta sunt habitatul preferat al speciei de nagâț (Devereux et al. 2004), astfel pășunatul intensiv cu bovine (Olsen și Schmidt 2004) (de exemplu > 1 vacă pe hectar), poate fi de succes în creșterea abundenței speciilor de pasari ce cuibaresc pajiștile de balta. Totusi, in pășunile de pe langa ghiolurile de coastă, poate fi de dorit să se excludă bovinele din zonele selectate in primăvara, în cazul în care rata de creștere a ierbii este lentă (Hart et al. 2002).
In sistemele ecologice specifice nagâțului, controland densitatea de pradatori (Vulpes vulpes si Corvus corone) prin actiuni directe de recoltare prin vanatoare pe parcursul a 4 ani din 8 ani in terenuri din rezervatii naturale din zone umede in Marea Britanie, cercetatorii au putut demonstra ca rata de esec in 3139 cuiburi de nagâț nu a scazut la nivel general. Totusi, unde densitatea de pradatori era mare, dupa reducerea efectivelor acestora, s-a observat o crestere a efectivelor de nagâț.
Reducerea efectivelor de pasari de pasune de balta s-a asociat cu utilizarea produselor chimice in terenurile agricole si cu fragmentarea habitatului prin intensificarea agriculturii. Studiul britanic publicat de Bolton M. et al in Journal of Applied Ecology Volume 44, Issue 3, (Article first published online: 19 FEB 2007) aduce clarificari in ceea ce priveste efectul pradatorilor asupra speciilor de pasari de pajiste de balta fata de speciile de pasari de vanat si de apa, subliniind faptul ca acestea din urma sunt mult mai ushor consumate si preferate de catre vulpe si cioara griva.
Deoarece controlul pradatorilor este o actiune costisitoare, ce consuma timp, într-un context de conservare a naturii, masura este controversata, beneficiul nefiind asigurat si nici vizibil (Bolton et al, 2007).
Mai degrabă, orice beneficiu potențial al unor masuri de control al prădătorilor trebuie să fie demonstrat și pus în balanță cu beneficiile altor acțiuni potențiale de management care concurează pentru conservare a resurselor.
Cu excepția cazului în care impactul prădătorilor si nevoia de control pot fi demonstrate, banii pot fi cheltuiți mai bine în altă parte. Se recomanda astfel utilizarea arborelui de decizie.
Atragem atentia organismelor cu putere de decizie in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ca actiuni precipitate de control al pradatorilor, masuri consumatoare de timp si resurse financiare deosebite sunt nejustificate fara a se cunoaste densitatea de pradatori si impactul asupra comunitatilor de pasari.
Este bine de stiut ca pasarile de pajiste de balta si speciile de pasari de vanat si de apa sunt categorii independente cu retele ecologice diferite si cu rol trofic independent in cadrul sistemelor ecologice din zonele umede.
Din studii preliminare credem ca abundenta sacalului si distributia neomogena a acestuia in ecosistemul deltaic este strans legata de activitatea umana si de prezenta in jurul localitatilor, pe diguri si grinduri a pasarilor de curte, ovinelor, bovinelor si porcinelor nesupravegheate.
Rolul ecologic si sanitar al sacalului in delta trebuie apreciat, prin comportamentul caronier sacalul inlaturand repede sursele de infectie. Efectul pe care il produce in comunitatile de pasari se poate monitoriza si studia comparativ urmarind actiunea diferitilor mezopradatori asupra pasarilor cuibatoare la sol sau de apa prin supravegherea continua de cuiburi artificiale sau naturale.
Studiile de densitate a sacalului in Romania, obtinute prin tehnica de stimulare bioacustica (Giannatos 2004), au fost incepute de ONG Crispus Sibiu in iulie 2010 si au fost continuate periodic in fiecare an.
Fara o colaborare stransa cu administratorii fondurilor de specii cinegetice, custozilor de zone protejate, si fara o implicare mai atenta a Ministerului Padurilor si Mediului, managementul sistemelor ecologice specifice sacalului auriu nu poate fi elaborat, avand in vedere lipsa actiunilor de monitoring si a datelor de densitate atat a sacalilor dar si a speciilor ce fac parte din retelele ecologice specifice lui.
Indiferenta, intarzierea implicarii si atitudinea negativa pe care o arata administratia centrala fata de fenomenul relativ recent de raspandire a sacalului auriu la noi in tara aduc prejudicii speciei prin favorizarea indirecta a informarii gresite si educarii societatii cu informatii partiale si nedocumentate, cu aparitia de articole de presa tendentioase si senzationale, ce au singurul scop de a clasifica specia in randul celor ce produc doar daune in randul vanatului erbivor si "ataca zeci de oi" in Timis si Olt, fara a se cunoaste nimic despre ecologia speciei si ecologia populatiilor de sacal auriu.
Sacalul auriu in Romania are un statut clar de specie de interes comunitar, alaturi de jderul de copac (Martes martes), dihorul de casa (Mustela putorius) si capra neagra (Rupicapra rupicapra) necesitand masuri speciale de monitoring si management asa cum reiese din OUG Nr 57 / 2007, vanatoarea fiind interzisa acolo unde nu exista cote de recolta stabilite de personal calificat din cadrul administratiei nationale de gospodarire a vanatului. Acolo unde se permite extractia speciei in baza cotelor de recolta prestabilite, se interzice utilizarea mijloacelor electrice si electronice, a lunetelor cu infrarosu, a farurilor, a pustilor cu mai mult de 2 cartuse sau a vehiculelor motorizate.
ONG Crispus Sibiu colaboreaza strans cu specialisti din cadrul Facultatii de Ştiinţe, Catedra de Ecologie şi Protecţia Mediului - Univ Lucian Blaga Sibiu, cu Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti, RNP Romsilva, AJPVS Alba si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Rezultatele de densitate a sacalului auriu obtinute din urma activitatilor comune in sisteme ecologice specifice in cele opt tari din centrul si SE Europei vor fi analizate comparativ cu factorii ecologici identificati prin sisteme de informare geografica moderne si procesate pentru a aprecia posibila relatie a distributiei sacalului cu actiunea antropogena, cursurile de apa si asezarile umane. Preferintele de habitat ale sacalului in SE Europei urmeaza sa fie determinate din observatiile facute in 351 statii de chemare de catre membrii GOJAGE, in cadrul unui studiu propus de echipa ceha, Dr J. Cervinka si Dr M. Salek.
Ovidiu C. Banea & Cristian R. Papp
18.10.2012
In sistemele ecologice specifice nagâțului, controland densitatea de pradatori (Vulpes vulpes si Corvus corone) prin actiuni directe de recoltare prin vanatoare pe parcursul a 4 ani din 8 ani in terenuri din rezervatii naturale din zone umede in Marea Britanie, cercetatorii au putut demonstra ca rata de esec in 3139 cuiburi de nagâț nu a scazut la nivel general. Totusi, unde densitatea de pradatori era mare, dupa reducerea efectivelor acestora, s-a observat o crestere a efectivelor de nagâț.
Reducerea efectivelor de pasari de pasune de balta s-a asociat cu utilizarea produselor chimice in terenurile agricole si cu fragmentarea habitatului prin intensificarea agriculturii. Studiul britanic publicat de Bolton M. et al in Journal of Applied Ecology Volume 44, Issue 3, (Article first published online: 19 FEB 2007) aduce clarificari in ceea ce priveste efectul pradatorilor asupra speciilor de pasari de pajiste de balta fata de speciile de pasari de vanat si de apa, subliniind faptul ca acestea din urma sunt mult mai ushor consumate si preferate de catre vulpe si cioara griva.
Lacul Puiu
Deoarece controlul pradatorilor este o actiune costisitoare, ce consuma timp, într-un context de conservare a naturii, masura este controversata, beneficiul nefiind asigurat si nici vizibil (Bolton et al, 2007).
Mai degrabă, orice beneficiu potențial al unor masuri de control al prădătorilor trebuie să fie demonstrat și pus în balanță cu beneficiile altor acțiuni potențiale de management care concurează pentru conservare a resurselor.
Cu excepția cazului în care impactul prădătorilor si nevoia de control pot fi demonstrate, banii pot fi cheltuiți mai bine în altă parte. Se recomanda astfel utilizarea arborelui de decizie.
Atragem atentia organismelor cu putere de decizie in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ca actiuni precipitate de control al pradatorilor, masuri consumatoare de timp si resurse financiare deosebite sunt nejustificate fara a se cunoaste densitatea de pradatori si impactul asupra comunitatilor de pasari.
Este bine de stiut ca pasarile de pajiste de balta si speciile de pasari de vanat si de apa sunt categorii independente cu retele ecologice diferite si cu rol trofic independent in cadrul sistemelor ecologice din zonele umede.
Din studii preliminare credem ca abundenta sacalului si distributia neomogena a acestuia in ecosistemul deltaic este strans legata de activitatea umana si de prezenta in jurul localitatilor, pe diguri si grinduri a pasarilor de curte, ovinelor, bovinelor si porcinelor nesupravegheate.
Rolul ecologic si sanitar al sacalului in delta trebuie apreciat, prin comportamentul caronier sacalul inlaturand repede sursele de infectie. Efectul pe care il produce in comunitatile de pasari se poate monitoriza si studia comparativ urmarind actiunea diferitilor mezopradatori asupra pasarilor cuibatoare la sol sau de apa prin supravegherea continua de cuiburi artificiale sau naturale.
SISTEM 2012, Cristi Papp during 2012 autumn survey in Dobruja. Photo: O. Banea
Studiile de densitate a sacalului in Romania, obtinute prin tehnica de stimulare bioacustica (Giannatos 2004), au fost incepute de ONG Crispus Sibiu in iulie 2010 si au fost continuate periodic in fiecare an.
Fara o colaborare stransa cu administratorii fondurilor de specii cinegetice, custozilor de zone protejate, si fara o implicare mai atenta a Ministerului Padurilor si Mediului, managementul sistemelor ecologice specifice sacalului auriu nu poate fi elaborat, avand in vedere lipsa actiunilor de monitoring si a datelor de densitate atat a sacalilor dar si a speciilor ce fac parte din retelele ecologice specifice lui.
Indiferenta, intarzierea implicarii si atitudinea negativa pe care o arata administratia centrala fata de fenomenul relativ recent de raspandire a sacalului auriu la noi in tara aduc prejudicii speciei prin favorizarea indirecta a informarii gresite si educarii societatii cu informatii partiale si nedocumentate, cu aparitia de articole de presa tendentioase si senzationale, ce au singurul scop de a clasifica specia in randul celor ce produc doar daune in randul vanatului erbivor si "ataca zeci de oi" in Timis si Olt, fara a se cunoaste nimic despre ecologia speciei si ecologia populatiilor de sacal auriu.
Sacalul auriu in Romania are un statut clar de specie de interes comunitar, alaturi de jderul de copac (Martes martes), dihorul de casa (Mustela putorius) si capra neagra (Rupicapra rupicapra) necesitand masuri speciale de monitoring si management asa cum reiese din OUG Nr 57 / 2007, vanatoarea fiind interzisa acolo unde nu exista cote de recolta stabilite de personal calificat din cadrul administratiei nationale de gospodarire a vanatului. Acolo unde se permite extractia speciei in baza cotelor de recolta prestabilite, se interzice utilizarea mijloacelor electrice si electronice, a lunetelor cu infrarosu, a farurilor, a pustilor cu mai mult de 2 cartuse sau a vehiculelor motorizate.
ONG Crispus Sibiu colaboreaza strans cu specialisti din cadrul Facultatii de Ştiinţe, Catedra de Ecologie şi Protecţia Mediului - Univ Lucian Blaga Sibiu, cu Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti, RNP Romsilva, AJPVS Alba si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Rezultatele de densitate a sacalului auriu obtinute din urma activitatilor comune in sisteme ecologice specifice in cele opt tari din centrul si SE Europei vor fi analizate comparativ cu factorii ecologici identificati prin sisteme de informare geografica moderne si procesate pentru a aprecia posibila relatie a distributiei sacalului cu actiunea antropogena, cursurile de apa si asezarile umane. Preferintele de habitat ale sacalului in SE Europei urmeaza sa fie determinate din observatiile facute in 351 statii de chemare de catre membrii GOJAGE, in cadrul unui studiu propus de echipa ceha, Dr J. Cervinka si Dr M. Salek.
Ovidiu C. Banea & Cristian R. Papp
18.10.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu