Members of Crispus NGO Sibiu and ACDB Vrancea will assist and participate to the 3rd International Jackal Symposium next week, in Hungary.
joi, 27 octombrie 2022
3rd International Jackal Symposium
Members of Crispus NGO Sibiu and ACDB Vrancea will assist and participate to the 3rd International Jackal Symposium next week, in Hungary.
joi, 29 septembrie 2022
The Western Capercaillie BAROMETER, HUNTING IN ROMANIA
Tetrao urogallus, The Western Capercaillie, Cocoșul de munte
Responsible for "Green Guard" Ecological Corp
Ecology Department, Crispus NGO Sibiu, Romania
28.09.2022
ECOLOGY of THE SPECIES European Union
Source: HERE
ECOLOGY
• Sexual dimorphism is highly pronounced, males weigh 4-5 kg whilst females are no more than 2kg;
• Capercaillie are mainly resident and both sexes show lifelong fidelity to individual home ranges;
• Most young males settle close by, but young females tend to disperse distances of 5-10 km ;
• In autumn and winter, females and young males form small groups of usually less than 10 and not more than 20 individuals;
• Starting in late winter, males display collectively in traditional ‘lek’ sites to attract the females; once a male has selected a lek site it will return to that site throughout its life;
• There is no pair bonding, instead, the males tend to form temporary harems before the females withdraw to nest alone;
• The nest is a shallow depression on the ground, sparsely lined with vegetation, and usually placed in thick cover, often at the foot of a tree;
• In Scotland and Central Europe egg laying occurs from mid-April to early May, becoming later with increasing altitude. In northern Scandinavia, laying takes place from mid-May to early June;
• Usually only one brood is produced a year, each clutch contains 6-8 eggs. Incubation is ca 26 days with hatching occurring from late May to early June, depending on latitude, altitude, and climate;
• Young are precocious and eat mainly insects and spiders, but they are very sensitive to cold and require brooding until 3 weeks old. They become independent after their 4th month;
• Adults eat predominantly plants. In winter they feed almost exclusively on conifer needles in the crowns of trees.
From May to October, the birds feed mainly on the ground on leaves, buds, flowers, and fruits. Important summer shrubs include bilberry, crowberry, horsetails, mosses, and woodrush.
HABITAT REQUIREMENTS:
Not present: *conservation policy* by Crispus NGO Sibiu
Model assessments of minimum viable population size have suggested that the minimum area required to sustain a viable isolated population of ca 450 individuals is 250km². Ideally, suitable capercaillie habitat should be contiguous across this area, if it is not, smaller patches (50-100km²) of suitable habitat should be sufficiently interconnected to allow dispersal and exchange between subpopulations.
INFORMATION AND ASSESSMENT
Source: RED LIST IUCN HERE
The species is part of the Galliformes Order and Phasianidae Family and according to IUCN is included in the Red List with the last assessment made on October 2016. The species is listed as Least Concern (LC). The European population is estimated at 666,000-1,060,000 calling or lekking males, which equates to 1,330,000-2,110,000 mature individuals (BirdLife International 2015).
"Despite the fact that the population trend appears to be decreasing, the decline is not believed to be sufficiently rapid to approach the thresholds for Vulnerable under the population trend criterion (>30% decline over ten years or three generations)."
The Geographic Range according to the IUCN Red List website
NATIVE
Extant (resident): Andorra; Austria; Belarus; Bulgaria; China; Croatia; Czechia; Estonia; Finland; France; Greece; Italy; Latvia; Liechtenstein; Lithuania; Mongolia; North Macedonia; Romania; Russian Federation (Central Asian Russia, European Russia); Slovakia; Slovenia; Spain; Sweden; Switzerland; Ukraine
Extant (breeding): Albania; Bosnia and Herzegovina; Germany; Kazakhstan; Montenegro; Norway; Poland; Russian Federation (Eastern Asian Russia); Serbia
Extinct: Ireland
Extant & Reintroduced (resident): United Kingdom
Extant & Vagrant (non-breeding): Denmark
HUNTING IN ROMANIA:
According to official data presented by the Romanian Government, Mr. Virgil Pițu (Counselor of Environmental Board Authority) in Romania the population size of the Western Capercaillie was 12.133 individuals in 2021 and 11.957 in 2022. In the Hunting season, 2021/2022 there was no harvest quota proposed or approved while in 2021/2022 a total number of 7 individuals are proposed to be killed in two counties of Romania.
4 Western Capercaillie individuals were proposed as Harvest Quota in Covasna County and 3 other individuals were requested to be hunted in Vrancea County) in the 2022/2023 hunting season. The approved quota was higher at 12 individuals, all of them for Covasna County, while in Vrancea no WC was approved to be hunted.
One ”interesting” study was published in 2021 by Petru T. Stăncioiu Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest Engineering in ”Science of The Total Environment” (Source HERE). To the best of our knowledge, no other scientific work was published by Romanian scientists in the field of Western Capercaillie species ecology or management. This work describes habitat modeling with the Cold War spy satellites.When hunting Western Capercaillie The EU Member states have to establish the environment and ensure that the practice of hunting complies with the principle of wise use and that hunting is compatible with the measures taken according to Article 2
Exploitation
The capercaillie is listed under three Annexes of the Birds Directive
Species protection under the Birds Directive
The 500 wild bird species naturally occurring in the European Union are protected in various ways:
Annex 1: 194 species and sub-species are particularly threatened. The Member States must designate Special Protection Areas (SPAs) for their survival and all migratory bird species.
Annex 2: 82 bird species can be hunted. However, the hunting periods are limited and hunting is forbidden when birds are at their most vulnerable: during their return migration to nesting areas, reproduction, and the raising of their chicks.
Annex 3: overall, activities that directly threaten birds, such as their deliberate killing, capture or trade, or the destruction of their nests, are banned. With certain restrictions, Member States can allow some of these activities for 26 species listed here.
Annex I (Threatened wild Species)
Annex II/2 of the Birds Directive, means that the species may be hunted under national legislation in those Member States (Finland, Sweden, Latvia, UK, France, Germany, Austria, Italy, and Romania) which have specifically indicated that hunting of capercaillie can be allowed on their territory.
The Member States shall see in particular that capercaillie is not hunted during its period of reproduction or during its return from migration in late winter and spring.
According to Forestmania.ro (Source HERE) hunting period of the Western Capercaillie was banned in 2010.
Recently, Romanian Environmental Board Authority, without provisions of any Article from Birds Directive related to Special Protection Area to ensure the conservation status and habitat suitability for Western Capercaillie showed interest to emit a Minister Order to hunt 239 individuals during the period 10th of September - 30th of November 2022.
On the 20th of September 2022, the Romanian NGO Agent Green attacked the project and the Ministry order publicly (HERE), and on the 22 of September 2022, Barna Tanczos, the Romanian Game Authority Representative as Romanian Minister declared that a Harvest Quota of below 1% it will be analyzed (HERE).
To this date, no Official Monitor Publication was released by the Romanian Government in this regard.
STILL, 12 WESTERN CAPERCAILLIE ARE APPROVED TO BE KILLED DURING THIS SEASON ACCORDING TO THE OFFICIAL DATA IN COVASNA COUNTY
luni, 11 iulie 2022
The Red Fox government imposed Harvest Quotas in Romania are more than 90%
Red Fox hunting bags are this year lower with 6.000 individuals than in 2019
In Romania, the newly settled golden jackals are showing an increase in their numbers of up to 23.000 individuals. The indirect competition with the native Red Fox is visible in places where the aggressive hunting towards red foxes is very high and implicitly their numbers too, so jackals have difficulties establishing their survival clusters.
Observations of fox dens with 8 and 9 cubs were done in central Romania, in Cluj County, the county of Romania with the highest numbers of Red foxes and the highest hunting bag data from the entire national territory.
Even so, in the last four years, due to pandemic restrictions or other reasons until now unknown the hunting bag data of Red Fox species decreased from 41.845 specimens in 2019 to 35.978 individuals, in 2021.
duminică, 10 iulie 2022
ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI
Vulpea și pușca, adevărul despre cotele de recoltă din România
ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI
de Ovidiu C. Banea,
Ecolog-biolog, Responsabil Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu
Introducere
Reproducerea mamiferelor mezocarnivore si a carnivorelor mici își atinge succesul pentru supraviețuirea speciei atunci când populația are stabilitate când rata de reproducere este mai mare decât mortalitatea. Dezvoltarea în timp a unei populații se poate reprezenta cu ajutorul piramidelor populaționale. Populațiile pot avea o creștere expansivă (juvenili foarte mulți), constrictivă (adulți mulți și puțini juvenili) sau staționară, când numărul nașterilor și al indivizilor morți se echilibrează aproximativ unul pe altul.
Despre etologie, reproducere și abandonul vizuinei
Importanța observațiilor făcute de către naturaliști
2017
2022
Povestea lui Șosețică
7 iulie 2022, de Răzvan-Alexandu Duță
“Este dis de dimineață și primele raze de lumină încep să își facă timid apariția. Totul pare parcă din altă lume, auzindu-se doar trilurile păsărilor și plutind în aer un sălbatic iz de mentă proaspătă. După ceva mai mult de un sfert de ceas de așteptare ce pare o eternitate după multele nopți nedormite, o umbră sare din iarba deasă aflată la marginea șanțului unde este vizuina de vulpe. Simțind faptul că cineva sau ceva străin se află în apropiere, pesemne din cauza adierii timide din acea dimineață, se oprește brusc și devine atentă, ca mai apoi să latre de trei ori și într-un final să aștepte, preț de câteva secunde, împietrită, precum o statuie dedicată lui Reynard, un semn care să îmi trădeze și mai mult prezența.”
“Nici zece minute nu trec și Șosețică, puiul de vulpe căruia i-am dat numele din cauza lăbuțelor negre ca niște încălțări, apare fix din același loc de unde vulpea sărise mai devreme. Șosețică se uită foarte atent în direcția mea și, la fel ca părintele său, își dă seama că este ceva în neregulă și astfel decide să se retragă înapoi în vizuină.”
Așa începe ziua multor naturaliști cum este și informaticianul și fotograful de faună sălbatică Răzvan-Alexandru Duță. Mulți iubitori de faună și peisaje care cercetează și studiază natura așa cum este ea. Ba mai mult, contribuie pe banii și timpul lor la promovarea frumuseților din țara noastră și nu numai.
Managementul prin control letal la vulpe în România
Sursa datelor de efective estimate și cote realizate: Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Guvernul României
10 Iulie 2022, Copyright©2022 Crispus NGO Sibiu, Departamentul de Ecologie
sâmbătă, 4 iunie 2022
Ministrul mediului cere vânătorilor să împuște 19.766 de șacali!
COMUNICAT DE PRESĂ
Conform datelor oficiale publicate pe pagina de vânătoare a ministerului, în România, hilacul sau șacalul auriu a ajuns la 23.041 de exemplare vii, pentru acest an vânătoresc, 2022/2023.
Anul de vânătoare
s-a încheiat la 15 mai 2022 cu o cotă de extracție de 16.787 de exemplare din
cele 19.329 de exemplare de hilaci câți trăiau anul trecut la noi în țară. Din
această cotă vânătorii au reușit să împuște 11.291. Cu alte cuvinte, efectivul
la nivel național a crescut cu 3.712 exemplare în ciuda faptului că vânătorii
au împușcat 11.291 de exemplare. Iar pentru anul acesta ministerul a aprobat o
cotă de extracție de 19.766, ceea ce reprezintă 86% din efectivul total. Aceste
cote aberante cu care ministerul mediului dorește să elimine această specie
sunt aprobate incepând cu anul 2018 când reprezentanți ai autorității de
management al faunei sălbatice din România au susținut că șacalul reprezintă
principalul vector de răspândire al virusului de pestă porcină.
În opinia
specialiștilor cotele de peste 80% sunt considerate cote de exterminare și nu
se pot realiza decât prin metode radicale cum ar fi otrăvirea sau utilizarea
capcanelor care ucid. Pe masa ministerului sunt în discuție introducerea
acestor capcane, o ședință tehnică la care a fost invitată și organizația
Crispus având loc anul trecut la data de 16 noimebrie 2021.
Hilacul sau
șacalul auriu face parte din familia canidelor. Este strict protejat în Italia și
are statut special in alte țări din Europa. La noi, OUG 57/ 20 iunie 2007 îl
plasează intre speciile de interes comunitar a caror prelevare din natura si
exploatare fac obiectul masurilor de management, alături de jderul de copac,
dihorul de casă si capra neagră. Art 37 prevede condiții de prelevare si
exploatare compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare
favorabila prin interdicție temporară și/sau locală a recoltării, reglementarea
perioadelor de recoltare, a modului si a mijloacelor de recoltare/capturare cu
un sistem de autorizare a recoltării/capturării, ceea ce se traduce prin
stabilire de cote de recoltă și supraveghere de către organismele specializate
si nicidecum vanătoare la cote excesive de peste 80 %, așa cum se practică în
prezent.
Sunt interzise
mijloacele neselective de colectare cu animale captive eventual orbite sau
mutilate, utilizate ca momeală vie, aparatura audio, dispozitivele electrice,
capcanele neselective, luminarea țintelor, otrăvurile si momelile otrăvite sau
care conțin anestezice, precum si arme al căror încărcător poate conține mai
mult de două cartușe.
Hilacul consumă
broaște, pești, insecte, mari cantități de legume, fructe si cereale, foarte
multe rozătoare, dar si iezi de căprioară, fazani, păsări de curte și poate
prăda chiar vițeii nou-născuți. Se stabilește preponderent în zonele umede sau pe
luncile râurilor, dar și în apropierea asezărilor omenești unde îl întâlnim la
gropile de gunoi de lângă sat sau pe iazurile din Delta Dunării unde fermierii
aruncă leșurile vacilor și vițeilor morți. Poate face pagube în gospodării prin
consumul de păsări de curte, purcei, miei, iezi, viței, acolo unde nu există
suficientă protecție cu inchiderea animalelor pe timpul nopții sau cu garduri
corespunzătoare de cel puțin 180 de cm.
În timp ce pentru
capra neagră România aplică o cotă de extracție de 10% și este astfel un model
pentru alte țări din Uniune, pentru șacalul auriu, o altă specie de interes
comunitar, statul român aplică cotele de exterminare de peste 80%, fără niciun
rezultat, ba dimpotrivă, cu un efect de boomerang, cunoscându-se faptul că la o
presiune excesivă prin împușcare necontrolată, speciile de mezocarnivore își
modifică biologia de reproducere. Femela din perechea dominantă poate făta până
la 8 pui. Aceștia sunt ajutați de o altă femelă de 10 luni care a rămas în
grupul teritorial de anul trecut și care are și ea capacitatea de reproducție putând
să existe la un moment dat până la 12 pui crescuți de o familie. Problemele
cele mai mari intervin când prin eliminarea unui membru din perechea dominantă
se distruge teritorialitatea speciei.
În condițiile
actuale, statul român “preferă pușca” pentru a preveni ceva inevitabil și anume
creșterea populațiilor de șacal auriu la nivelul capacității de suport a
habitatului.
Prin agresiunea
față de această specie cu rol ecologic deosebit, ministerul mediului își arată
politica de mediu “eficientă” în cel mai autentic mod. În loc să producă
politici de management și incinerare a leșurilor de vite din Delta Dunării, politicienii
caută politici pentru a împușca sanitarul surselor de infecții din deltă sau de
pe lângă satele unde unitățile administrativ teritoriale nu reușesc să își închidă
gunoaiele.
marți, 26 octombrie 2021
Campania de vaccinare la hilaci impotriva FAKE NEWS, Primul AMBASADOR
Crispus NGO Sibiu a inceput campania de vaccinare impotriva stirilor alarmante!
Astazi, 25 octombrie 2021,
Despre "Distrugatorul Universal" al Hilacilor din Romania care a publicat o stire despre cel mai periculos animal!
Cand o stire senzationala produce un impact asupra semioticii culturale a acestui mamifer, Corpul de Control Ecologic al ONG Crispus Sibiu va comunica imediat sursei de presa stirea neconforma cu realitatea si prin acest demers va cauta sa stranga cat mai multi ambasadori de presa pentru stiri corecte si complete, unde nu se publica informatii fara sursa. Pana la aceasta data Crispus nu a obtinut vreun raspuns de la redactie la solicitarea (trimisa pe adresa albaiulia(at)adevarul.ro ) de modificare a titlului si textului introductiv tendentios care aduce prejudicii speciei.
Astfel, Primul ambasador al hilacilor veseli este domnul Dorin Timonea de la ziarul Adevarul!
Steaua de cavaler al hilacilor se va inmana la urmatorul articol.
ARTICOLUL din ADEVARUL, AICI
Fotografii: Alexandra Ion
Deși în ultimele
două sezoane de vânătoare s-au împușcat un număr de 19.396 de hilaci, populația
estimată la această specie a crescut de la 12.874 pentru anul 2018 la 19.356,
numărul actual, conform datelor publicate la data de 27 aprilie 2021 pe pagina
de internet a Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.
În județul
Arad unde nu sunt propuse cote de recoltă de către gestionar, ministerul a
aprobat pentru recoltare in acest sezon de vanatoare un număr de 439 de
indivizi. Printre aociațiile care trebuie să îndeplinească cote mai mari decât
cele propuse sunt BMT Hunting (0 cota propusă / 50 aprobată), AV Crisius
Socodor (0 propusă / 20 aprobată), AV Crișana (0 propusă / 20 aprobată), AVPS
Arad (0 cota propusă / 136 aprobată), DS Arad (0 propusă / 118 aprobată).
În județul
Călărași, AVPS Natural Hunting propune o cotă de 100 de indivizi, iar
ministerul aprobă o cotă de 140 de indivizi, iar AC Dacia primește cotă de 65
de indivizi chiar dacă nu propune vânătoare la șacal. Alte asociații cu cote
aprobate mai mari decât cele propuse sunt AV Valea Bercului, județul Satu Mare
cu 20 de indivizi, cotă aprobată la o cotă propusă de 0 indivizi, AJVPS Satu
Mare (cotă propusă 0 / cotă aprobată 50 de indivizi) și AVPS Brad Forest din
județul Teleorman cu cotă propusă de 30 indivizi, iar cea aprobată de 50 de
indivizi.
miercuri, 28 iulie 2021
Fuziunea nucleara in monitoringul ursului carpatin, capacitatea de suport a activistilor de mediu
Ursul carpatin si merele de aur
by Ovidiu C. Banea,
Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu
28 iulie 2021
Nota de clarificare:
Aceasta analiza reprezinta punctul de vedere al Departamentului de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu in urma declaratiilor facute de catre domnul ministru Barna Tanczos in ultimele 2 zile si la data de 28 martie 2021 cu privire la cercetarea populatiilor de urs carpatin din Romania. Toate documentele la care se face referire in analiza de mai jos sunt documente existente in spatiul public si pot fi gasite foarte usor in mediul online.
Mai intai, la 28 martie 2021, intr-un interviu Agerpress (aici), domnul ministru aminteste o achizitie publica: "În momentul de faţă este în achiziţie publică şi vom cumpăra aceste servicii de pe piaţa liberă şi aşa cum s-a făcut până în 2016 an de an vom evalua populaţia de urs brun în România. Mai mult, există un proiect european finanţat cu 10 milioane de euro, care vine cu soluţii noi pe bază de probe genetice şi încearcă să facă o estimare şi mai exactă a acestei populaţii."
In declaratii (rastalmacite probabil si de presa) ministrul felicita WWF pentru initiativa de a preveni pagubele in randul septelurilor de la munte si se anunta un studiu de 10 milioane de Euro (luni, 26 iulie 2021 aici), iar astazi (28 iulie 2021) se prezinta ICAS (un institut cu cercetatori ecologi, cinegeticieni si vanatori) alaturi de RNP Romsilva ca si principali beneficiari ai unui proiect de 11 milioane de Euro.
Asadar, studiul la care domnul ministru face referire in luna martie si pentru care exista atunci o achizitie publica conform spuselor domnului ministru ar fi putut avea ca si beneficiar WWF, insa din delaratiile de astazi este evident ca 11 milioane de Euro vor merge catre ICAS si Regia Padurilor. Exista un studiu la care iau parte atat ONG-urile de mediu cat si Institutul de cercetari si Romsilva studiul WWF (in derulare) este completat cu altul facut de specialisti de la ICAS? Cum o fi cum nu o fi, important este ca ministrul din secuime nu "sta la stat" si isi face datoria fata de cetateni atacand o problema acuta, conflictul om-urs si protectia speciilor protejate, la care statul roman a intrat in hibernare multianuala de 5 ani.
In anul 2016, s-a incetat vanatoarea la urs, lup, ras si pisica salbatica dupa ce un ordin a fost pus in dezbatere publica si mai multe ONG-uri de mediu au reusit sa convinga statul roman ca studiul in baza caruia s-a emis ordinul de derogare pentru vanatoare la anumite specii nu prezinta metodele de evaluare si ca efectivele ar fi umflate intentionat. Departamentul de ecologie Crispus NGO Sibiu a emis un punct de vedere separat de cel al celorlalte organizatii de mediu, si a oferit un sprijin conditionat AGVPS Romania si celorlalte asociatii vanatoresti neafiliate, de 60 de zile, sustinand ca tranzitia spre "NE-Vanatoare" trebuie sa fie graduala, avand in continuare o pozitie pentru management integrat (inclusiv letal la nevoie). Crispus a emis o scrisoare si un comunicat de presa (AICI). Conditia de sprijin si "somarea publica" cerea vanatorilor sa prezinte toate pagubele economice si sociale survenite in urma interzicerii derogarilor la cele 4 specii prioritare.
Pana in ziua de astazi AGVPS sau Ministerul Mediului nu a comunicat in spatiul public pierderile economice si sociale ale statului roman survenite in urma opririi vanatorii la urs, lup, ras sau pisica salbatica (si este de inteles, nici nu se poate face asa ceva, avand in vedere interesul enorm al Romaniei de a organiza partide de vanatoare la urs pentru vanatorii straini, care pana in anul 2016 aduceau la bugetul de stat sume importante de bani). Pachetul de solutii denumit 4S4S "patru solutii pentru patru specii" propus de Crispus la 4 noiembrie 2016 este acum adoptat "pas cu pas" de catre ministerul mediului, ceea ce ne bucura. Dar sa ne uitam impreuna la o situatie logica si normala intr-o societate unde statul se lasa impins de la spate. Conflictul om-urs a ajuns la un nivel de alerta maxima si balanta se indreapta in favoarea ursului, prin asimetria data de aparenta crestere a efectivelor, de luptele ursului cu omul neinarmat in urma carora mor conationalii nostri. Indiferenta si ignoranta statului nu mai poate fi tolerata, organizatiile de mediu au cerut o atitudine proactiva atunci in 2016. Au cerut studii de dinamica si de zonare in functie de bonitate. Dar ce, nu existau ele? Existau bineinteles, insa mostenirea "efectivului dorit" din anii 1970 si mai apoi din anii 1980 si mai apoi din anul 2002 a pus capacitatea de suport a activistilor de mediu la incercare. Asa cum a fost, si asa cum este astazi, Romania protejeaza o specie emblematica, ursul care poate face parte din blazonul nostru de tara, o specie pe care nu o vrea niciun stat din Uniunea Europeana, chiar daca la nivel declarativ fiecare stat isi prezinta falsul interes de a proteja biodiversitatea si functionarea optima a sistemelor ecologice din care ursul face parte.
Ultima necunoscuta la care niciunul dintre activistii de mediu s-ar fi gandit pana acum in cazul monitoringului si recensamantului populatiilor de urs carpatin din Romania a iesit la iveala astazi, cand s-a lansat "bomba cu GPS si ADN" in cadrul unei conferinte de presa de catre miniștrii Mediului și al Investițiilor și Proiectelor Europene, Barna Tanczos și Cristian Ghinea.
11 milioane de Euro (sau 53,5 milioane RON) pentru un proiect de evaluare a populatiilor de urs carpatin care a demarat astazi. Bani din POIM noua transa. (Comunicat)
STUDIUL DE ACUM
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect și are ca parteneri:
- Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP),
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS)
- Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov
STUDIUL PRECEDENT
Studiul anterior din 2016, complex si foarte elaborat, din care domnul ministru isi alege cu grija toate informatiile si datele din toate declaratiile din ultimele 2 luni a fost efectuat de catre Universitatea Transilvania Brașov (UTB), acelasi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice) și o Fundație.
Acest studiu a fost aspru criticat de catre WWF in 2016 (vezi aici punctul de vedere al WWF redactat de catre ecologul Cristian Remus Papp la 16 septembrie 2016 si comunicatul de presa redactat de catre Adriana Trocea-WWF la 28 septembrie 2021, in care se adauga detaliile de contact WWF, ACDB si Grupul Milvus).
Se spune in argumentarea WWF: "Legătura dintre starea de conservare favorabilă și extragerea unui anumit număr de exemplare din speciile țintă este doar amintită nu și demonstrată. Practic fundamentarea științifică a derogării lipsește, nefiind demonstrată sau măcar argumentată solid."
Studiul la care face referire WWF a fost comandat de Ministerul Mediului (Contract Acord cadru prestări servicii: MMSC 92 / 02.09.2014, Contract subsecvent de servicii 3: – Nr.20/25.02.2016, Beneficiarul lucrării: Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor, Durata contractului: 02.09.2014 - 01.12.2017). Rezultatele provizorii au fost emise la 30 iulie 2016 si au constituit baza unui nou Ordin de ministru, ca si pana atunci, pentru derogare si stabilirea cotelor de interventie la patru specii protejate. Acest ordin nu a mai fost semnat.
Studiul a fost coordonat de Universitatea Transilvania Brasov, si de o echipa din cadrul careia facea parte domnul profesor Dr. Ing. Ovidiu Ionescu, un cercetator de elita, cunoscut la nivel international si national, prodecanul Facultatii de Silvicultura UTB cu studii nenumarate in domeniul cinegeticii si al monitorizarii ursului carpatin (vezi teza de abilitare aici), in actualitate presedintele (imputernicit) al AGVPS, cea mai reprezentativa asociatie de vanatori din Romania.
CAPACITATEA DE SUPORT sau ENVIRONMENTAL CARRYING CAPACITY (K)
Domnul ministru a anuntat astazi un studiu cu probe ADN care se vor colecta de 400 de specialisti, se va infiinta o "rezervatie" de 60 de hectare unde vor putea sa fie colectati 100 de ursi, preventia se va realiza cu 1140 de garduri electrice, iar scopul este de a calcula densitatea prin estimare. Studiul este anuntat ca fiind cel mai mare si mai complex studiu facut vreodata la nivel mondial.
Pentru a face un management corect integrat tinand cont de toate principiile ecologiei aplicate ar trebui sa cunoastem capacitatea de suport a habitatului, reprezentata de numarul maxim de exemplare care pot trai in conditii optime pe o suprafata data si factorii limitativi de dezvoltare a populatiei. Ecuatia logistica se bazeaza pe rata de crestere a populatiei in timp: dN/dt = rN(1-N/K), unde r este rata de crestere intre doua momente diferite, N reprezinta marimea populatiei iar K reprezinta carrying capacity. La inceput cand o specie patrunde intr-un teritoriu nou (vezi cazul hilacului sau a sacalului auriu) populatia are o rata de crestere mica in timp urmata apoi de o crestere exponentiala intr-un timp scurt de timp si de o rata de crestere scazuta cand marimea populatiei se apropie de capacitatea de suport. In cazul ursului carpatin in Romania, este imposibil de a estima aceasta curba (sigmoida), intrucat nu exista date de efective la nivel de tara mai vechi de 1950 si cresterea naturala nu a urmat pana in anul 2016 o evolutie naturala.
In Romania, acest numar K este practic imposibil de calculat sau de aflat intr-o perioada scurta de timp folosindu-se evaluarile efectivelor de urs dar se poate estima in functie de HSI (habitat suitability index) vezi Planul de management la specia de urs negru american pentru statul Maine din 1999 (aici Appendix III) plan de management pentru o perioada de 15 ani (pentru 2004 exista informatii suplimentare despre managementul populatiei de baribal sau urs negru american pentru acelasi stat Maine aici) sau in functie de bonitate, care exprima valoarea terenului, prezentarea capacitații acestuia de a asigura conditiile de existență pentru speciile existente pe suprafata unui fond cinegetic (vezi in teza de abilitare a domnului profesor Ovidiu Ionescu aici) cea din urma tehnica fiind net superioara celei americane avand in vedere luarea in calcul al factorilor de cultura cinegetica cum ar fi hranirea suplimentara sau factorii antropici negativi cum ar fi pasunatul, existenta drumurilor, numarul de caini de la stana, existenta turismului, a braconajului sau recoltarea fructelor de pădure şi ciupercilor.
In cheile de diagnoza pentru specia urs, explicate in materialul amintit nu este redata cheia de diagnoza pentru interactiunea cu speciile prada asa cum este redata pentru speciile lup sau ras, dar o relatie ponderata a mediei de efective din speciile de ungulate este prezentata in studiul din 2016, comandat de ministerul Mediului, si se observa cum judete neimpadurite sau fara urs pot asigura sursa de hrana naturala. S-a observat (la ursii negri americani) ca hrana suplimentara nu este un factor limitativ asa cum este disponibilitatea hranei naturale.
Din studiul precedent elaborat de Universitatea Transilvania Brasov si ICAS reiese densitatea specimenelor la specia urs pentru anul 2016 si se arata densitatea la nivel de judet.




































