Vulpea și pușca, adevărul despre cotele de recoltă din România
ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI
de Ovidiu C. Banea,
Ecolog-biolog, Responsabil Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu
22 mai 2022, Foto: Nicu Bârz
Introducere
Reproducerea mamiferelor mezocarnivore si a carnivorelor mici își atinge succesul pentru supraviețuirea speciei atunci când populația are stabilitate când rata de reproducere este mai mare decât mortalitatea. Dezvoltarea în timp a unei populații se poate reprezenta cu ajutorul piramidelor populaționale. Populațiile pot avea o creștere expansivă (juvenili foarte mulți), constrictivă (adulți mulți și puțini juvenili) sau staționară, când numărul nașterilor și al indivizilor morți se echilibrează aproximativ unul pe altul.
Model de piramide de vârstă la organisme din comunități biologice (sursa aici)
Așadar rata natalității și numărul indivizilor care mor determină forma acestor piramide. Prin cunoașterea biologiei de reproducere a unei specii, și bineînțeles prin calcularea în teren sau din centralizatoarele fondurilor cinegetice care cuprind datele de vârstă și sex a indivizilor recoltați (structura pe sexe și vârste) putem desena o piramidă populaționalâ, la un anumit moment.
În lipsa acestor date, cercetătorii zoologi, ecologi și cinegeticieni folosesc altfel de date pentru a estima dinamica la nivel local sau regional în vederea stabiliri măsurilor de conservare și management letal, după cum e cazul.
Aceste metode de reprezentare sunt:
1) Mărimea populației sau numărul de indivizi total la un anumit moment.
2) Densitatea populației care este dată de numărul de indivizi pe unitatea de suprafață. În cazul vulpii se folosește ca și unitate reprezentativă 1km2, deși în zona noastră s-au folosit și unități mai mari (e.g. 10km2)
Un indice folosit in regiunea noastră pentru a compara presiunea de vânătoare este dat de H.I.P.D. (Hunting Indicator of Population Density sau Indicele de vânătoare în funcție de densitatea populației). HIPD a fost de 0,78 vulpi / km2 în Ungaria și Austria, de 0,1 vulpi / km2 în România și de 0,17 vulpi / km2 în Bulgaria.
În sezonul de vânătoare 2015/2016 vânătorii din Austria și Ungaria au împușcat 136.162 de exemplare de vulpe / 176.909 km2 (7,69 indivizi/10 km2) în timp ce vânâtorii din Bulgaria și România au împușcat un număr de 45.727 indivizi / 349.390km2 (1,30 indivizi / 10 km2) (Banea et al, 2018).
Nr de exemplare împușcate de vulpe (în roșu) și hilac (în gri) în anul 2014
(Banea et al, 2018)
Cotele realizate la vulpe în Bulgaria, România, Ungaria și Austria în perioada 2013-2018
2022 Ⓒ Copyright: Ovidiu C. Banea
3) Abundența relativă dată de un anumit indice într/un anumit ecosistem. Exemplu ar fi numărul de vizite la o stație de miros (scent-station) unde se folosește o momeală specială cu miros puternic (atractant) (Sursa aici). Acest tip de metodă este folosit acolo unde nu se poate calcula densitatea. Alte exemple de calculare a abundenței ar fi: numărul de vizuini locuite într-o rezervație naturală sau numărul de indivizi obervați pe un anumit transect unde sunt localizate camere video cu senzori de mișcare (Sursa aici).
Despre etologie, reproducere și abandonul vizuinei
Prima sursă (aici)
Vulpea poate fi monogamă sau poligamă. Pentru comunicare și apărarea teritoriului, masculul latră, iar femela țipă. Estrul, care are loc din decembrie până în februarie (vine mai devreme la latitudini inferioare), este marcat de o perioadă de receptivitate a femelelor care durează între 2 și 3 zile, deși poate dura până la 3 săptămâni. Copulația care are loc în aceste zile receptive durează aproximativ 30 de minute.
Gestația durează de la 52 la 53 de zile, până în martie sau aprilie, când femela dă naștere în interiorul unei vizuini la 3 la 8 pui, cu maximum 12. Puii de vulpe nu-și deschid ochii până la 8-14 zile, iar la 4 sau 5 săptămâni ies din vizuină. La 8 săptămâni au deja mai mult de un kilogram si sunt de culoare crem pal. Înțărcarea are loc în jurul săptămânii a noua (când puii cântăresc deja 2-2,5 kg). La 7 sau 10 săptămâni părăsesc complet vizuina. La cinci luni cântăresc mai mult de 3 kg și ajung la maturitatea sexuală la 9 sau 10 luni, putându-se reproduce în sezonul de reproducere de după naștere.
Îngrijirea puilor este efectuată în principal de femelă, deși ocazional masculul sau o altă femelă poate interveni în îngrijirea lor.
Răspândirea vulpilor tinere are loc la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Masculii se dispersează în toate cazurile, în timp ce femelele rămân uneori pe teritoriul unde s-au născut.
A doua sursă (aici)
Vulpoiul Vasilev a fost observat la 15 iulie 2022 în zona unde membri ai Secției de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu studiază un cluster populațional stabil de hilac care s-a dezvoltat în zona de pășuni de pe Podișul Tărnavelor în jurul localității Marpod, unde există cea mai mare fermă de vaci Angus din România.
15 aprilie 2022, Vulpoiul Vasilev, un vulpoi de 3-4 ani în căutare de hrană. Foto: Ovidiu C. Banea
Când puii au aproximativ trei săptămâni, le este introdusă hrana solidă. Laptele mamei lor continuă să le ofere întreținere pentru câteva săptămâni, dar este din ce în ce mai fortificat de prada pe care o prind părinții lor. La aproximativ cinci săptămâni, la doar o săptămână după ce puii sunt văzuți deasupra solului, începe procesul de înțărcare. Mama îi împiedică fizic să aibă acces la tetine.
Fotografia de mai jos a fost făcută la 26 aprilie în Statele Unite ale Americii, puii au aproximativ două luni, bucurându-se de ceea ce poate fi una dintre ultimele mese calde de lapte pe care le vor avea vreodată. Înțărcarea se încheie la aproximativ opt săptămâni sau puțin mai mult, când au crescut toți dinții.
Foto: Mary Holland
Importanța observațiilor făcute de către naturaliști
Accesul cercetătorilor români la tehnologie performantă este foarte redus, resursele financiare ale organismelor de stat, cum ar fi agențiile de protecția mediului sau muzeele de istorie naturală, fiind limitate. De asemenea, interesul autorității de stat, al ministerului mediului, pentru domeniul de cercetare al mezocarnivorelor este practic nul, singurele studii făcându-se de către vânători sau cinegeticieni și ecologi pe banii lor, în programe universitare sau de cercetare independentă. Alte studii care prezintă interes și la care România stă bine sunt studiile efectuate în cadrul Facultăților de Medicină Veterinară, studii care ilustrează situația de parazitologie și a zoonozelor.
În acest context, naturaliștii sau fotografii de faună sălbatică au un rol important pentru identificarea abundenței speciei în anumite zone și reprezintă un real ajutor pentru evaluarea și statusul grupurilor teritoriale, acolo unde acestea sunt urmărite pe o perioada mai îndelungată.
2017
17 mai 2017, Pui de vulpe care continuă să fie alăptați, Foto: Nicu Bârz
20 mai 2017, Pui de vulpe la vizuină, Foto: Nicu Bârz
2022
22 Mai 2022, Șase pui de vulpe la vizuină, Foto: Nicu Bârz
9 Iunie 2022, “Dimineți vulpești“ Judetul Brasov, 500 m altitudine
Foto: Kinga Mihaly
8 iulie 2022, “Finețe prin fânețe”, Bucovina, 1000 m altitudine
Foto: Constantin Rotar
Povestea lui Șosețică
7 iulie 2022, de Răzvan-Alexandu Duță
“Este dis de dimineață și primele raze de lumină încep să își facă timid apariția. Totul pare parcă din altă lume, auzindu-se doar trilurile păsărilor și plutind în aer un sălbatic iz de mentă proaspătă. După ceva mai mult de un sfert de ceas de așteptare ce pare o eternitate după multele nopți nedormite, o umbră sare din iarba deasă aflată la marginea șanțului unde este vizuina de vulpe. Simțind faptul că cineva sau ceva străin se află în apropiere, pesemne din cauza adierii timide din acea dimineață, se oprește brusc și devine atentă, ca mai apoi să latre de trei ori și într-un final să aștepte, preț de câteva secunde, împietrită, precum o statuie dedicată lui Reynard, un semn care să îmi trădeze și mai mult prezența.”
8 iulie 2022, Vulpe-mascul, Județul Ilfov, 100 m altitudine
Foto: Răzvan-Alexandru Duță
“Nici zece minute nu trec și Șosețică, puiul de vulpe căruia i-am dat numele din cauza lăbuțelor negre ca niște încălțări, apare fix din același loc de unde vulpea sărise mai devreme. Șosețică se uită foarte atent în direcția mea și, la fel ca părintele său, își dă seama că este ceva în neregulă și astfel decide să se retragă înapoi în vizuină.”
Șosețică cel viteaz, Județul Ilfov, 100 m altitudine
Foto: Răzvan-Alexandru Duță
Așa începe ziua multor naturaliști cum este și informaticianul și fotograful de faună sălbatică Răzvan-Alexandru Duță. Mulți iubitori de faună și peisaje care cercetează și studiază natura așa cum este ea. Ba mai mult, contribuie pe banii și timpul lor la promovarea frumuseților din țara noastră și nu numai.
Managementul prin control letal la vulpe în România
Când vulpea a fost introdusă în habitate unde nu a fost nativă a produs dezechilibre în ecosistemele pe care le-a colonizat și populat foarte repede. Vulpea ca și alte mezocarnivore are o strategie de reproducere efectivă cu pui care ating maturitatea sexuală la 9-10 luni și care se pot reproduce imediat în următorul an. Litierele ajung chiar și la 8-10 pui. Presiunea prin vânătoare excesivă la alte mezocarnivore sau carnivore mici, precum coiotul, nevăstuica sau hermina au produs un boom demografic prin modificarea biologiei de reproducere sub presiunea vânătorii (Geese E, 2005, Birks et al, 2017) sau in funcție de disponibilitatea sursei de hrană.
La alte specii unde maturitatea sexuală are loc doar după 2-3 ani (e.g. jderul de copac), vânătoarea excesivă a produs un declin dramatic al speciei.
În ultimii doi ani efectivele de vulpe au crescut urmând cursul de creștere liniară din anul 2006, asta dacă ne uităm la estimările (Stock Assessment) de pe hârtia autorității române de gestiune a faunei sălbatice, Ministerul Mediului. Dar dacă urmărim raportările și efectivele de exemplare împușcate (Hunting Bag Data) în centralizatoarele pe care vânătorii le completează an de an, observăm că în ultimul sezon de vânătoare 2021-2022 s-au împușcat 35.978 de exemplare cu 5.876 mai puțin decât în sezonul de vânătoare 2019-2021 (41.845 exemplare).
În același timp, efectivele de hilac au crescut de la 15.713 (2019) exemplare la 23.042 (2022).
În Bulgaria, în anul 2003, autoritatea de managementul faunei cinegetice a crescut cota de recoltă la șacal auriu la peste 40-50%, iar cota la vulpe a rămas la 20-30%.
În 2006, cota realizată la șacal auriu a a fost deja mai mare decât cea de vulpe, iar în 2013 schimbul de mezocarnivor dominant (Red Fox -Golden Jackal population shift) a fost vizibil și la nivel de efective naționale (Stock Assessment).
Bibliografie:
Banea, O. C., Farkas, A., Stoyanov, S., Ćirović, D., Jánoska, F., Selanec, I., & Hackländer, K. (2018). Red fox and golden jackal hunting bag differences in countries from central and southeastern Europe. Population trend and management aspects. Proceedings of the 2nd International Jackal Symposium, Marathon Bay, Attica Province, Greece, 31st October - 2ndNovember 2018, pp. 121–122.
Birks, J. and Griffiths, A. and Whittaker, T. 2017, Pine Martens, publisher: Whittet Books, Limited
Gese, Eric, "Demographic and Spatial Responses of Coyotes to Changes in Food and Exploitation" (2005). Wildlife Damage Management Conferences -- Proceedings. 131.
https://digitalcommons.unl.edu/icwdm_wdmconfproc/131
Sursa datelor de efective estimate și cote realizate: Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Guvernul României
10 Iulie 2022, Copyright©2022 Crispus NGO Sibiu, Departamentul de Ecologie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu