Contact Us

Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu

Danube Delta in 2010

Danube Delta in 2010
Danube Delta in 2010

duminică, 14 mai 2023

Scrisoare deschisă "Șacalul auriu și Legea Porcului"

COMUNICAT DE PRESĂ 


SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI


IMPLEMENTAREA AGRESIVĂ A MĂSURILOR DE CONTROL LETAL INIȚIATE DE AUTORITATEA DE STAT CARE SE OCUPĂ CU MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE DIN ROMÂNIA ȘI ABUZUL LEGISLATIV AL PARLAMENTARILOR ASUPRA SPECIEI DE ȘACAL AURIU (Canis aureus, L. 1758) AU APĂRUT CHIAR ȘI ÎN LEGEA PRIVIND EXPLOATAȚIILE DE CREȘTERE A PORCINELOR ȘI COMBATEREA PESTEI PORCINE AFRICANE (PL-x nr. 578/2021). 




Stimate domnule Președinte Klaus Iohannis,


În data de 19 aprilie 2023 s-a adoptat de către Camera Deputaților o inițiativă legislativă foarte bună care stabilește normele de deținere și creștere a porcinelor pe teritoriul României și normele de prevenire şi control al pestei porcine africane la porcinele deținute şi sălbatice în România cu scopul reducerii efectelor negative asupra sănătății animalelor, respectiv a consecințelor economice, sociale, culturale și de mediu. Forma adoptată a Proiectului de Lege Nr. 578/2021 a fost trimisă către dumneavoastră pentru promulgare în data de 29 aprilie 2023. 

Având în vedere că ne aflăm încă în termenul legal pe care îl aveți la dispoziție pentru promulgarea legii, conform articolului 77 din Constituție, vă rugăm să luați în considerare aspectele pe care le prezentăm aici și dacă există motive suficiente pe care Departamentul Constituțional Legislativ să le poată identifica ca fiind justificate, să trimiteți legea pentru reexaminare.




TEXT: AICI

Această lege a fost inițiată în anul 2021, iar cuvântul “șacal” nu se regăsește nici în expunerea motivelor inițiatorilor și nici în forma adoptată de către Senat în data de 22 noiembrie 2021.

Avizul de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost primit în data de 24 februarie 2022 și avizul de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost primit în data de 04 octombrie 2022.

Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost emis “favorabil” (69 amend. admise, 5 amend. respinse) în ziua de 29 martie 2023. Abia aici, când actul legislativ a trecut prin această comisie la sfârșitul lunii martie 2023, după avizul Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic emis în data de 24 februarie 2022, a fost introdus Articolul 12 unde apare cuvântul “șacal” la Alineatul (2). Din alineatul (2) se înțelege că “șacalul este o specie care transmite pesta porcină africană”. Și atunci, de ce nu ar fi ursul sau lupul, de ce nu ar fi bursucul sau jderul, câinii sau râsul?


Din lege PL-x nr. 578/2021- Forma adoptată și trimisă Președinției:


CAPITOLULUI VI Cerinţe şi măsuri aplicabile în fondurile cinegetice:


Art. 12. - (1) Gestionarii fondurilor cinegetice au obligația să reducă densitatea populației de mistreți, prin:

a) tipurile de exploatații de porcine pe teritoriul României;

b) responsabilităţile operatorilor şi cerinţele de biosecuritate pentru fiecare tip de exploataţie;

c) obligaţiile operatorilor care deţin porcine în cadrul exploataţiilor non-comerciale şi comerciale;

d) strategia de management şi de vânătoare a porcilor mistreţi;

e) creşterea capacității de neutralizare a subproduselor de origine animală;

f) campanii de informare a cetățenilor, cu privire la prevenirea apariției pestei porcine africane;

g) cerinţele privind mişcarea porcinelor pe teritoriul României;

h) realizarea controalelor oficiale veterinare și a altor activități de control oficial interinstituțional de către autoritățile competente, în vederea urmăririi implementării măsurilor prevăzute de prezenta lege.

(2) Prin derogare de la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru speciile implicate în transmiterea pestei porcine africane respectiv: mistreț, șacal și vulpe, vânătoarea este permisă inclusiv cu dispozitivele prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. ad) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.


Însă, textul care nu se vede aici și care arată dispozitivele interzise la vânătoare în România se regăsește în Legea Nr. 407/2006. Art. 39 alineatul (1), lit. ad), metode interzise la vânătoare.


Din Legea 407/2006:


Articolul 39

(1) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt interzise și următoarele:

………………….

ad) utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de ochire care funcționează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroșu și a dispozitivelor cu termoviziune, cu excepția utilizării dispozitivelor de iluminare a țintelor pentru vânarea speciilor mistreț, șacal și vulpe, cu derogare de la autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.


Cu alte cuvinte, se vorbește despre introducerea dispozitivelor de ochire care funcționează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroșu și a dispozitivelor cu termoviziune, chiar dacă până acum se permitea iluminarea țintelor pentru mistreț, șacal și vulpe. 


Șacalul auriu și cadrul juridic la noi în țară


Șacalul auriu este o specie de mamifer generalist oportunist cu un rol ecologic deosebit aducând beneficii Uniunii Europene de până la 2 milioane de euro, asta doar prin consumul de rozătoare de pe culturile agricole (Ćirović et al. 2016). Degrevează văile de mortăciuni prin comportamentul său necrofag, elimină sursele de infecție prin consumul cadavrelor de păsări, mamifere sau animale domestice. Aduc beneficii agriculturii prin prevenirea creșterii numărului de rozătoare și lagomorfe. Sunt cunoscuți ca fiind gazde rezervor importante pentru mai multe boli parazitare și infecțioase, multe dintre ele având importanță medicală sau veterinară (Ionică et al. 2016)


Șacalul auriu este o specie de importanță comunitară ce se regăsește în Anexa 5A mamifere din Directiva Habitate, alături de capra neagră, dihorul de casă și jderul de copac. Pentru aceste mamifere este obligatoriu studiul efectivelor și monitorizarea acestora înaintea oricăror măsuri de management. Directiva a fost transpusă în legislația românească prin OUG 57/2007 și Legea 49/2011.


Din OUG 57/2007:


Articolul 37

(1) Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în Anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;

b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;

c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;

d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote;

e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;

f) evaluarea măsurilor adoptate.

(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi în cazul excepţiilor prevăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B este interzisă folosirea metodelor sau mijloacelor prevăzute în anexa nr. 6.


ANEXA 6: OUG 57 / 2007


METODE ŞI MIJLOACE de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii

a) Mijloace neselective:

MAMIFERE

- Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie;

- Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească;

- Surse luminoase artificiale;

- Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;

- Mijloace de iluminare a ţintelor;

- Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;

- Explozivi;

- Fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;

- Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;

- Arbalete;

- Otrăvuri şi momeli otrăvite sau care conţin anestezice;

- Gazare sau afumare;

- Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe.


b) Modalităţi de deplasare INTERZISE:

- Pe cale aeriană;

- Vehicule terestre cu motor în funcţiune;

- Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă, se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km/h.


Deja, OUG 57/2007 și Legea 49/2011 au fost “corectate” anul trecut prin două acte normative eliberate la Ministerul Mediului.

Prin jocul cel mai murdar posibil, specialiștii din ministerul mediului au reușit să creeze un cadru legislativ pentru a elimina specii de mamifere pentru care utilizarea capcanelor neselective este interzisă în Uniunea Europeană (OUG 57/2007). Argumentul ministrului, capcanele sunt selective.


Ordinul de ministru nr. 2.802 din 26 octombrie 2022 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 44/2013 pentru aprobarea caracteristicilor tehnice ale curselor și capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic publicat în  Monitorul Oficial nr. 1108 din 17 noiembrie 2022 include la Anexa unde sunt descrise capcanele și cursele nouă articole noi care descriu în detaliu capcanele care se pot folosi de către vânători.

La Articolul 15 este descrisă Cursa de strângere a corpului «Conibear» de diferite mărimi ca fiind un tip de capcană selectivă, astfel încât corespunde cerințelor Tratatului despre standardele internaționale de vânătoare cu capcane ce produc suferință minimă. Se arată în ordin: “Selectivitatea este asigurată de operator prin locul de montare, acesta fiind la intrarea în vizuinile de vulpi și bursuci. De asemenea, se pot executa și vizuini artificiale care, după ce sunt frecventate sau locuite, se pot dota cu astfel de curse.” Arcurile de tensionare dezvoltă o forță atât de mare încât pentru armarea cursei este necesar un dispozitiv special.

„Această capcană este selectivă și nu poate duce la dispariția localizată sau la perturbarea gravă a speciilor țintă.”, se mai arată în același articol care descrie cursa «Conibear».


Selectivitatea unei capcane nu este dată prin alegerea locului de montare, ci de procentul de indivizi ai speciei capturate și ucise, din totalul exemplarelor ucise din toate speciile care mor în acea capcană.


Acest ordin nu a fost dezbătut public, iar faptul că ministrul adoptă aceste capcane neselective pune în pericol toate speciile de mamifere din ecosistemele unde capcana este folosită.


Un alt ordin al specialiștilor de la Direcția de Management al Resurselor Cinegetice și din cadrul Direcției Biodiversitate, este Ordinul  ministrului mediului, apelor și pădurilor numărul 2847 publicat la 14 noiembrie 2022 în Monitorul Oficial Nr 1094 care prevede aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare și pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea. Ordinul a fost semnat la 2 noiembrie, la nici o săptămâna de la emiterea ordinului care modifica Ordinul 44 din 2013. Referatele în baza cărora domnul ministru Barna Tanczos a semnat acest ordin sunt patru: nr. 149.148 din 27.07.2020 și nr. 147.796 din 30.05.2022 ale Direcției managementul resurselor cinegetice, precum și referatele de aprobare nr. DGB/104.650 din 11.07.2022 și nr. DGB/105.059 din 21.10.2022 ale Direcției generale biodiversitate.


Anexa ordinului care este publicată în M.O. nr 1094bis și care la Articolul 85 (1) arată metoda de calcul a cotelor de recoltă pentru mamiferele din fauna sedentară.


Cp = Cr x E1/ E2 , în care:Cp = Cotă de recoltă propusă spre avizare pentru sezonul de vânătoare viitor;Cr = Exemplare recoltate în cadrul sezonului de vânătoare anterior ;E1 = Efective evaluate în primăvara anului anterior;E2 = Efective evaluate în primăvara anului curent;


Doar ca la Alineatul (3) al articolului apar excepțiile: (3) Se poate face excepţie de la aplicarea modelelor de calcul prevăzute la alin. (1) în cazul speciilor viezure, vulpe, şacal, jder de copac, jder de piatră, dihor comun, nevăstuică și bizam la care se impune aprobarea unor cote de recoltă mai mari, datorită necesităţii menţinerii echilibrului agro-silvo-cinegetic precum şi pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor. Practic, șacalul auriu și celelalte mezocarnivore menționate aici nu mai beneficiază de o formulă de calcul, ci efectivele de recoltat se vor elabora la orice cotă, care devine obligatorie.


Șacalul auriu și pesta porcină africană


În 8 mai 2023, Secția de Ecologie a ONG Crispus Sibiu, WWF România și ACDB Vrancea, cu sprijin din partea Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca (Facultatea de Biologie și Geologie, Secția Ecologie Sistemică și Conservare din cadrul Universității Babeș-Bolyai) și al Facultății de Medicină Veterinară (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca) au organizat la Cluj-Napoca Primul Colocviu Național dedicat speciei de șacal auriu “Șacalul auriu, parazitologie, monitorizare și management în România”. DETALII AICI


PROGRAMUL A INCLUS 5 COMUNICĂRI ȘI O DEZBATERE COMUNĂ 


Aspecte generale de parazitologie la specia de șacal auriu și posibile implicații zoonotice

Monitorizarea șacalului auriu în România Conservare, management și încadrarea juridică a speciei Dr. Ecolog Cristian-Remus Papp (ICB, UBB, WWF) PREZENTARE AICI

Monitorizarea bimodală a șacalului auriu cu stimulare bioacustică și videotrapping în sisteme ecologice de pe Lunca Siretului. Specii simpatrice Ecolog-biolog Cosmin A. Țâru (ACDB Vrancea) PREZENTARE AICI

Vânătoarea șacalului auriu în România. Metode de extragere, tehnici de evaluare a efectivelor și cotele de extracție (de confirmat) Invitația către Ministerul Mediului nu a fost onorată.



Evoluția și dezvoltarea populațiilor de șacal auriu (Canis aureus, L. 1758) și de vulpe (Vulpes vulpes, L. 1758) în România. Studiu de dinamică a populațiilor și ecologie aplicată în Rezervația Biosferei Delta Dunării Ecolog-biolog Ovidiu C. Banea (Secția de Ecologie, ONG Crispus Sibiu) PREZENTARE AICI


PARTEA A DOUA


Dezbatere comună, rezoluții de reuniune privind Proiect Lege PL 578/2021 și Managementul Letal pentru specia de șacal auriu (Canis aureus, L. 1758) în România




Source: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29486878/ 


În partea a doua, lucrările acestui colocviu au continuat cu o dezbatere comună între medici veterinari - ecologi - vânători despre șacalul auriu în țara noastră și despre posibilitatea transmiterii virusului PPA de către șacalul auriu așa cum se arată și în Articolul 12 din această lege (Inițiativa PL 578/2021). 

Virusul PPA este un virus ADN care se transmite de la porc la porc prin secreții și fluide, un virus care rezistă mai mult timp pe țesuturi vii și care se poate transmite și prin contact. Până la această dată nu există niciun fel de date științifice sau studii care să ateste rolul șacalului auriu în transmiterea acestui virus, singurii vectori de transmisie putând fi reprezentați de insecte hematofage, precum ar fi anumite specii de căpușe sau omul prin transportul cărnii infestate sau a fluidelor.

Teoria că șacalul auriu și lupul sau alte carnivore transmit virusul pestei porcine africane a existat și va mai exista mai ales printre vânători, dar studii care să confirme acest fapt nu există. Dimpotrivă, un studiu recent demonstrează că această teorie este falsă. Cercetătorii au colectat 62 de probe de fecale de lup în Polonia, unde pesta porcină africană a apărut în mod regulat la mistreți. Niciuna dintre probe nu conținea virusul pestei porcine africane. Oamenii de știință au putut identifica și nouă carcase de mistreți cu care s-au hrănit lupii examinați, dintre care opt purtători de virus. Acest lucru arată clar că virusul nu trece prin intestinele lupilor și, prin urmare, nu este transmis de aceștia.

Sursa studiu Szewczyk et al, 2021: https://www.mdpi.com/1999-4915/13/10/2062 



Stimate domnule Președinte Klaus Iohannis,


Situația șacalului auriu în România este una îngrijorătoare pentru gestionarii de fonduri cinegetice, iar vânătorii nu fac față cotelor de recoltă impuse de ministerul mediului. Conform datelor oficiale care se pot consulta pe site-ul MMAP, efectivele de șacal auriu au ajuns la 28.871 de exemplare, iar cota propusă de minister este de peste 85% și anume 24.396 de șacali. 24.396 de șacali aurii vor putea sfârși de acum mult mai ușor, dacă legea din România va permite utilizarea metodelor interzise la această specie în toată Uniunea Europeană. După cum se poate observa din anii anteriori, vânătoarea excesivă cu cote de peste 80% nu reprezintă o soluție pentru limitarea răspândirii naturale a acestui mamifer.



Prin comparație cu vulpea, o specie simpatrică cu șacalul auriu și cu o nișă ecologică asemănătoare, în sezonul de vânătoare 2022/2023 s-au împușcat 13.155 de șacali față de 36.623 exemplare împușcate de vulpe.

Acțiunile Autorității de Management Cinegetic în acest domeniu, de vânătoare excesivă a speciei de șacal auriu, au atins cote alarmante de îngrijorare mai ales din perspectiva ștergerii cu buretele a actelor normative pe care România le-a adoptat prin OUG 57/2007, acțiunile având un impact negativ asupra biologiei șacalului și un efect de boom demografic al populațiilor acestei specii la noi în țară.




Dacă Departamentul Constituțional Legislativ din cadrul Administrației Prezidențiale găsește aici motivul pentru care noi cerem eliminarea Alineatului (2) din Articolul 12 din Legea pe care ați primit-o pentru promulgare (PL 578/2021) și care stabilește norme legislative pentru creșterea porcinelor și de biosecuritate împotriva pestei porcine africane, nu pentru strategia națională de exterminare a șacalilor, vă rugăm trimiteți această lege la reexaminare.


Vă asigurăm de toată stima și considerația noastră,


14 Mai 2023


Ecolog-biolog Ovidiu-Constantin Banea, MSc, PhD (Secția de Ecologie a ONG Crispus Sibiu, România) 

Ecolog-biolog Cristian-Remus Papp, MSc, PhD (ICB-UBB, WWF România)

Ecolog-biolog Cosmin-Andrei Țâru, MSc (ACDB Focșani, Vrancea, România)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu