4IJS, Road map, First Meeting

4IJS

On the 15th of November, 2022 took place the first online meeting for the 4IJS which be held in the Danube Delta, Romania during 7-10 of October 2026

POWERPOINT HERE

3rd International Jackal Symposium

Members of Crispus NGO Sibiu and ACDB Vrancea will assist and participate to the 3rd International Jackal Symposium next week, in Hungary.

Lectures

1) Pecorella et al (HERE)

2) Banea et al (HERE)

The Western Capercaillie BAROMETER, HUNTING IN ROMANIA

Tetrao urogallus, The Western Capercaillie, Cocoșul de munte

A review by Ovidiu C. Banea
Responsible for "Green Guard" Ecological Corp
Ecology Department, Crispus NGO Sibiu, Romania
28.09.2022

A TOTAL NUMBER OF 12 TETRAO UROGALLUS INDIVIDUALS WERE APPROVED TO BE KILLED IN ROMANIA (ALL IN COVASNA COUNTY) DURING THE 2022/2023 HUNTING SEASON

ECOLOGY of THE SPECIES  European Union 

Source: HERE

Western Capercaillie in Bucovina, Romania

Photo: Constantin Rotar, September 2022

ECOLOGY

• Sexual dimorphism is highly pronounced, males weigh 4-5 kg whilst females are no more than 2kg;

• Capercaillie are mainly resident and both sexes show lifelong fidelity to individual home ranges;

• Most young males settle close by, but young females tend to disperse distances of 5-10 km ;

• In autumn and winter, females and young males form small groups of usually less than 10 and not more than 20 individuals;

• Starting in late winter, males display collectively in traditional ‘lek’ sites to attract the females; once a male has selected a lek site it will return to that site throughout its life;

• There is no pair bonding, instead, the males tend to form temporary harems before the females withdraw to nest alone;

• The nest is a shallow depression on the ground, sparsely lined with vegetation, and usually placed in thick cover, often at the foot of a tree;

• In Scotland and Central Europe egg laying occurs from mid-April to early May, becoming later with increasing altitude. In northern Scandinavia, laying takes place from mid-May to early June;

• Usually only one brood is produced a year, each clutch contains 6-8 eggs. Incubation is ca 26 days with hatching occurring from late May to early June, depending on latitude, altitude, and climate;

• Young are precocious and eat mainly insects and spiders, but they are very sensitive to cold and require brooding until 3 weeks old. They become independent after their 4th month;

• Adults eat predominantly plants. In winter they feed almost exclusively on conifer needles in the crowns of trees.

From May to October, the birds feed mainly on the ground on leaves, buds, flowers, and fruits. Important summer shrubs include bilberry, crowberry, horsetails, mosses, and woodrush.  

HABITAT REQUIREMENTS: 

Not present: *conservation policy* by Crispus NGO Sibiu

Model assessments of minimum viable population size have suggested that the minimum area required to sustain a viable isolated population of ca 450 individuals is 250km². Ideally, suitable capercaillie habitat should be contiguous across this area, if it is not, smaller patches (50-100km²) of suitable habitat should be sufficiently interconnected to allow dispersal and exchange between subpopulations. 

INFORMATION AND ASSESSMENT 

Source: RED LIST IUCN HERE

The species is part of the Galliformes Order and Phasianidae Family and according to IUCN is included in the Red List with the last assessment made on October 2016. The species is listed as Least Concern (LC). The European population is estimated at 666,000-1,060,000 calling or lekking males, which equates to 1,330,000-2,110,000 mature individuals (BirdLife International 2015).

"Despite the fact that the population trend appears to be decreasing, the decline is not believed to be sufficiently rapid to approach the thresholds for Vulnerable under the population trend criterion (>30% decline over ten years or three generations)."

The Geographic Range according to the IUCN Red List website 

NATIVE 

Extant (resident): Andorra; Austria; Belarus; Bulgaria; China; Croatia; Czechia; Estonia; Finland; France; Greece; Italy; Latvia; Liechtenstein; Lithuania; Mongolia; North Macedonia; Romania;  Russian Federation (Central Asian Russia, European Russia); Slovakia; Slovenia; Spain; Sweden; Switzerland; Ukraine

Extant (breeding): Albania; Bosnia and Herzegovina; Germany; Kazakhstan; Montenegro; Norway; Poland; Russian Federation (Eastern Asian Russia); Serbia

Extinct: Ireland

Extant & Reintroduced (resident): United Kingdom

Extant & Vagrant (non-breeding): Denmark

Western Capercaillie in Bucovina, Romania

Photo: Constantin Rotar, September 2022

HUNTING IN ROMANIA:

According to official data presented by the Romanian Government, Mr. Virgil Pițu (Counselor of Environmental Board Authority) in Romania the population size of the Western Capercaillie was 12.133 individuals in 2021 and 11.957 in 2022. In the Hunting season, 2021/2022 there was no harvest quota proposed or approved while in 2021/2022 a total number of 7 individuals are proposed to be killed in two counties of Romania. 

4 Western Capercaillie individuals were proposed as Harvest Quota in Covasna County and 3 other individuals were requested to be hunted in Vrancea County) in the 2022/2023 hunting season. The approved quota was higher at 12 individuals, all of them for Covasna County, while in Vrancea no WC was approved to be hunted.

One ”interesting” study was published in 2021 by Petru T. Stăncioiu Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest Engineering in ”Science of The Total Environment” (Source HERE). To the best of our knowledge, no other scientific work was published by Romanian scientists in the field of Western Capercaillie species ecology or management. This work describes habitat modeling with the Cold War spy satellites.

When hunting Western Capercaillie The EU Member states have to establish the environment and ensure that the practice of hunting complies with the principle of wise use and that hunting is compatible with the measures taken according to Article 2 

Exploitation

The capercaillie is listed under three Annexes of the Birds Directive 

Species protection under the Birds Directive

The 500 wild bird species naturally occurring in the European Union are protected in various ways:

Annex 1: 194 species and sub-species are particularly threatened. The Member States must designate Special Protection Areas (SPAs) for their survival and all migratory bird species.

Annex 2: 82 bird species can be hunted. However, the hunting periods are limited and hunting is forbidden when birds are at their most vulnerable: during their return migration to nesting areas, reproduction, and the raising of their chicks.

Annex 3: overall, activities that directly threaten birds, such as their deliberate killing, capture or trade, or the destruction of their nests, are banned. With certain restrictions, Member States can allow some of these activities for 26 species listed here.

Annex I (Threatened wild Species)

Annex II/2 of the Birds Directive, means that the species may be hunted under national legislation in those Member States (Finland, Sweden, Latvia, UK, France, Germany, Austria, Italy, and Romania) which have specifically indicated that hunting of capercaillie can be allowed on their territory.

The Member States shall see in particular that capercaillie is not hunted during its period of reproduction or during its return from migration in late winter and spring. 

According to Forestmania.ro (Source HERE) hunting period of the Western Capercaillie was banned in 2010.

Recently, Romanian Environmental Board Authority, without provisions of any Article from Birds Directive related to Special Protection Area to ensure the conservation status and habitat suitability for Western Capercaillie showed interest to emit a Minister Order to hunt 239 individuals during the period 10th of September - 30th of November 2022.

On the 20th of September 2022, the Romanian NGO Agent Green attacked the project and the Ministry order publicly (HERE), and on the 22 of September 2022, Barna Tanczos, the Romanian Game Authority Representative as Romanian Minister declared that a Harvest Quota of below 1% it will be analyzed (HERE).

To this date, no Official Monitor Publication was released by the Romanian Government in this regard.

STILL, 12 WESTERN CAPERCAILLIE ARE APPROVED TO BE KILLED DURING THIS SEASON ACCORDING TO THE OFFICIAL DATA IN COVASNA COUNTY

The Red Fox government imposed Harvest Quotas in Romania are more than 90%

Red Fox hunting bags are this year lower with 6.000 individuals than in 2019

by Ovidiu C. Banea, MSc, PhD

Ecology Department of Crispus NGO Sibiu Romania

In Romania, the newly settled golden jackals are showing an increase in their numbers of up to 23.000 individuals. The indirect competition with the native Red Fox is visible in places where the aggressive hunting towards red foxes is very high and implicitly their numbers too, so jackals have difficulties establishing their survival clusters. 

Red Fox photographed in Bucovina, North Romania

7th of July 2022, Photo: Constantin Rotar

Observations of fox dens with 8 and 9 cubs were done in central Romania, in Cluj County, the county of Romania with the highest numbers of Red foxes and the highest hunting bag data from the entire national territory.

Mai 2022, Cluj county. Photo: Bubu Bogdan

Even so, in the last four years, due to pandemic restrictions or other reasons until now unknown the hunting bag data of Red Fox species decreased from  41.845 specimens in 2019 to 35.978 individuals, in 2021.

Evolution of Stock Assessment (in blue - Red Fox, in grey - Golden Jackal) and 

Hunting Bag Data (in orange - Red Fox, in yellow - Golden Jackal) in Romania

Red Fox interannual population size dynamic in Romania: 

Stock Assessment (blue) and hunting bag data (orange)

The Red Fox and Golden Jackal species are still showing a difference in their density depending on the habitat characteristics, pasturelands and farmlands, and the other large carnivore occurrence.

I present here data from four counties, two from southern parts of Romania, Giurgiu and Ialomita, and the other two located in Transylvania, inside the Carpathians Mountains Arch, Cluj, and Satu Mare.

Giurgiu: imposed quotas of 2021 96%, realized by hunters 57,4%

Ialomita: imposed quotas of 2021 99%, realized by hunters 64,5%

Cluj: imposed quotas of 2021 81,79%, realized by hunters 39,6%

Satu Mare: imposed quotas of 2021 82,35%, realized by hunters 61,4%

Despite the higher quotas imposed by the Romanian Government, the hunters realize differently the harvest of the Red Fox. In the analyzed two counties from Transilvania, the Red Fox Hunting Bag data decreased. 

ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI

Vulpea și pușca, adevărul despre cotele de recoltă din România

ȘOSEȚICĂ, TĂTICUL VULPOI ȘI PUȘCA DIN CUI

de Ovidiu C. Banea, 

Ecolog-biolog, Responsabil Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu

22 mai 2022, Foto: Nicu Bârz

Introducere

Reproducerea mamiferelor mezocarnivore si a carnivorelor mici își atinge succesul pentru supraviețuirea speciei atunci când populația are stabilitate când rata de reproducere este mai mare decât mortalitatea. Dezvoltarea în timp a unei populații se poate reprezenta cu ajutorul piramidelor populaționale. Populațiile pot avea o creștere expansivă (juvenili foarte mulți), constrictivă (adulți mulți și puțini juvenili) sau staționară, când numărul nașterilor și al indivizilor morți se echilibrează aproximativ unul pe altul.

Model de piramide de vârstă la organisme din comunități biologice (sursa aici)

Așadar rata natalității și numărul indivizilor care mor determină forma acestor piramide. Prin cunoașterea biologiei de reproducere a unei specii, și bineînțeles prin calcularea în teren sau din centralizatoarele fondurilor cinegetice care cuprind datele de vârstă și sex a indivizilor recoltați (structura pe sexe și vârste) putem desena o piramidă populaționalâ, la un anumit moment.

În lipsa acestor date, cercetătorii zoologi, ecologi și cinegeticieni folosesc altfel de date pentru a estima dinamica la nivel local sau regional în vederea stabiliri măsurilor de conservare și management letal, după cum e cazul.

Aceste metode de reprezentare sunt:

1) Mărimea populației sau numărul de indivizi total la un anumit moment.

2) Densitatea populației care este dată de numărul de indivizi pe unitatea de suprafață. În cazul vulpii se folosește ca și unitate reprezentativă 1km2, deși în zona noastră s-au folosit și unități mai mari (e.g. 10km2)

Un indice folosit in regiunea noastră pentru a compara presiunea de vânătoare este dat de H.I.P.D. (Hunting Indicator of Population Density sau Indicele de vânătoare în funcție de densitatea populației). HIPD a fost de 0,78 vulpi / km2 în Ungaria și Austria, de 0,1 vulpi / km2 în România și de 0,17 vulpi / km2 în Bulgaria. 

În sezonul de vânătoare 2015/2016 vânătorii din Austria și Ungaria au împușcat 136.162 de exemplare de vulpe / 176.909 km2 (7,69 indivizi/10 km2) în timp ce vânâtorii din Bulgaria și România au împușcat un număr de 45.727 indivizi / 349.390km2 (1,30 indivizi / 10 km2) (Banea et al, 2018).

Nr de exemplare împușcate de vulpe (în roșu) și hilac (în gri) în anul 2014

(Banea et al, 2018)

Cotele realizate la vulpe în Bulgaria, România, Ungaria și Austria în perioada 2013-2018

2022 Ⓒ Copyright: Ovidiu C. Banea

3) Abundența relativă dată de un anumit indice într/un anumit ecosistem. Exemplu ar fi numărul de vizite la o stație de miros (scent-station) unde se folosește o momeală specială cu miros puternic (atractant) (Sursa aici). Acest tip de metodă este folosit acolo unde nu se poate calcula densitatea. Alte exemple de calculare a abundenței ar fi: numărul de vizuini locuite într-o rezervație naturală sau numărul de indivizi obervați pe un anumit transect unde sunt localizate camere video cu senzori de mișcare (Sursa aici).

Despre etologie, reproducere și abandonul vizuinei

Prima sursă (aici)

Vulpea poate fi monogamă sau poligamă. Pentru comunicare și apărarea teritoriului, masculul latră, iar femela țipă. Estrul, care are loc din decembrie până în februarie (vine mai devreme la latitudini inferioare), este marcat de o perioadă de receptivitate a femelelor care durează între 2 și 3 zile, deși poate dura până la 3 săptămâni. Copulația care are loc în aceste zile receptive durează aproximativ 30 de minute.

Gestația durează de la 52 la 53 de zile, până în martie sau aprilie, când femela dă naștere în interiorul unei vizuini la 3 la 8 pui, cu maximum 12. Puii de vulpe nu-și deschid ochii până la 8-14 zile, iar la 4 sau 5 săptămâni ies din vizuină. La 8 săptămâni au deja mai mult de un kilogram si sunt de culoare crem pal. Înțărcarea are loc în jurul săptămânii a noua (când puii cântăresc deja 2-2,5 kg). La 7 sau 10 săptămâni părăsesc complet vizuina. La cinci luni cântăresc mai mult de 3 kg și ajung la maturitatea sexuală la 9 sau 10 luni, putându-se reproduce în sezonul de reproducere de după naștere.

Îngrijirea puilor este efectuată în principal de femelă, deși ocazional masculul sau o altă femelă poate interveni în îngrijirea lor.

Răspândirea vulpilor tinere are loc la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Masculii se dispersează în toate cazurile, în timp ce femelele rămân uneori pe teritoriul unde s-au născut.

A doua sursă (aici)

Vulpoiul Vasilev a fost observat la 15 iulie 2022 în zona unde membri ai Secției de Ecologie din cadrul ONG Crispus Sibiu studiază un cluster populațional stabil de hilac care s-a dezvoltat în zona de pășuni de pe Podișul Tărnavelor în jurul localității Marpod, unde există cea mai mare fermă de vaci Angus din România.

15 aprilie 2022, Vulpoiul Vasilev, un vulpoi de 3-4 ani în căutare de hrană. Foto: Ovidiu C. Banea

Când puii au aproximativ trei săptămâni, le este introdusă hrana solidă. Laptele mamei lor continuă să le ofere întreținere pentru câteva săptămâni, dar este din ce în ce mai fortificat de prada pe care o prind părinții lor. La aproximativ cinci săptămâni, la doar o săptămână după ce puii sunt văzuți deasupra solului, începe procesul de înțărcare. Mama îi împiedică fizic să aibă acces la tetine.

Fotografia de mai jos a fost făcută la 26 aprilie în Statele Unite ale Americii, puii au aproximativ două luni, bucurându-se de ceea ce poate fi una dintre ultimele mese calde de lapte pe care le vor avea vreodată. Înțărcarea se încheie la aproximativ opt săptămâni sau puțin mai mult, când au crescut toți dinții.

Foto: Mary Holland

Importanța observațiilor făcute de către naturaliști

Accesul cercetătorilor români la tehnologie performantă este foarte redus, resursele financiare ale organismelor de stat, cum ar fi agențiile de protecția mediului sau muzeele de istorie naturală, fiind limitate. De asemenea, interesul autorității de stat, al ministerului mediului, pentru domeniul de cercetare al mezocarnivorelor este practic nul, singurele studii făcându-se de către vânători sau cinegeticieni și ecologi pe banii lor, în programe universitare sau de cercetare independentă. Alte studii care prezintă interes și la care România stă bine sunt studiile efectuate în cadrul Facultăților de Medicină Veterinară, studii care ilustrează situația de parazitologie și a zoonozelor. 

În acest context, naturaliștii sau fotografii de faună sălbatică au un rol important pentru identificarea abundenței speciei în anumite zone și reprezintă un real ajutor pentru evaluarea și statusul grupurilor teritoriale, acolo unde acestea sunt urmărite pe o perioada mai îndelungată. 

2017

17 mai 2017, Pui de vulpe care continuă să fie alăptați, Foto: Nicu Bârz

20 mai 2017, Pui de vulpe la vizuină, Foto: Nicu Bârz

2022

22 Mai 2022, Șase pui de vulpe la vizuină, Foto: Nicu Bârz

9 Iunie 2022, “Dimineți vulpești“ Judetul Brasov, 500 m altitudine

Foto: Kinga Mihaly

8 iulie 2022, “Finețe prin fânețe”, Bucovina, 1000 m altitudine

Foto: Constantin Rotar

Povestea lui Șosețică

7 iulie 2022, de Răzvan-Alexandu Duță

“Este dis de dimineață și primele raze de lumină încep să își facă timid apariția. Totul pare parcă din altă lume, auzindu-se doar trilurile păsărilor și plutind în aer un sălbatic iz de mentă proaspătă. După ceva mai mult de un sfert de ceas de așteptare ce pare o eternitate după multele nopți nedormite, o umbră sare din iarba deasă aflată la marginea șanțului unde este vizuina de vulpe. Simțind faptul că cineva sau ceva străin se află în apropiere, pesemne din cauza adierii timide din acea dimineață, se oprește brusc și devine atentă, ca mai apoi să latre de trei ori și într-un final să aștepte, preț de câteva secunde, împietrită, precum o statuie dedicată lui Reynard, un semn care să îmi trădeze și mai mult prezența.”

8 iulie 2022, Vulpe-mascul, Județul Ilfov, 100 m altitudine

Foto: Răzvan-Alexandru Duță

“Nici zece minute nu trec și Șosețică, puiul de vulpe căruia i-am dat numele din cauza lăbuțelor negre ca niște încălțări, apare fix din același loc de unde vulpea sărise mai devreme. Șosețică se uită foarte atent în direcția mea și, la fel ca părintele său, își dă seama că este ceva în neregulă și astfel decide să se retragă înapoi în vizuină.”

Șosețică cel viteaz, Județul Ilfov, 100 m altitudine

Foto: Răzvan-Alexandru Duță

Așa începe ziua multor naturaliști cum este și informaticianul și fotograful de faună sălbatică Răzvan-Alexandru Duță. Mulți iubitori de faună și peisaje care cercetează și studiază natura așa cum este ea. Ba mai mult, contribuie pe banii și timpul lor la promovarea frumuseților din țara noastră și nu numai.

Managementul prin control letal la vulpe în România

Când vulpea a fost introdusă în habitate unde nu a fost nativă a produs dezechilibre în ecosistemele pe care le-a colonizat și populat foarte repede. Vulpea ca și alte mezocarnivore are o strategie de reproducere efectivă cu pui care ating maturitatea sexuală la 9-10 luni și care se pot reproduce imediat în următorul an. Litierele ajung chiar și la 8-10 pui. Presiunea prin vânătoare excesivă la alte mezocarnivore sau carnivore mici, precum coiotul, nevăstuica sau hermina au produs un boom demografic prin modificarea biologiei de reproducere sub presiunea vânătorii (Geese E, 2005, Birks et al, 2017) sau in funcție de disponibilitatea sursei de hrană. 

La alte specii unde maturitatea sexuală are loc doar după 2-3 ani (e.g. jderul de copac), vânătoarea excesivă a produs un declin dramatic al speciei.

În ultimii doi ani efectivele de vulpe au crescut urmând cursul de creștere liniară din anul 2006, asta dacă ne uităm la estimările (Stock Assessment) de pe hârtia autorității române de gestiune a faunei sălbatice, Ministerul Mediului. Dar dacă urmărim raportările și efectivele de exemplare împușcate (Hunting Bag Data) în centralizatoarele pe care vânătorii le completează an de an, observăm că în ultimul sezon de vânătoare 2021-2022 s-au împușcat 35.978 de exemplare cu 5.876 mai puțin decât în sezonul de vânătoare 2019-2021 (41.845 exemplare). 

În același timp, efectivele de hilac au crescut de la 15.713 (2019) exemplare la 23.042 (2022).

Efectivele de vulpe arată o creștere pe hârtia funcționarilor din cadrul ministerului însă datele de cotă realizată, o metodă de evaluare a dinamicii interanuale agreată la nivel internațional arată o scădere a numarului de exemplare împușcate.

În Bulgaria, în anul 2003, autoritatea de managementul faunei cinegetice a crescut cota de recoltă la șacal auriu la peste 40-50%, iar cota la vulpe a rămas la 20-30%. 

În 2006, cota realizată la șacal auriu a a fost deja mai mare decât cea de vulpe, iar în 2013 schimbul de mezocarnivor dominant (Red Fox -Golden Jackal population shift) a fost vizibil și la nivel de efective naționale (Stock Assessment).

Bibliografie:

Banea, O. C., Farkas, A., Stoyanov, S., Ćirović, D., Jánoska, F., Selanec, I., & Hackländer, K. (2018). Red fox and golden jackal hunting bag differences in countries from central and southeastern Europe. Population trend and management aspects. Proceedings of the 2nd International Jackal Symposium, Marathon Bay, Attica Province, Greece, 31st October - 2ndNovember 2018, pp. 121–122.

Birks, J. and Griffiths, A. and Whittaker, T. 2017, Pine Martens, publisher: Whittet Books, Limited

Gese, Eric, "Demographic and Spatial Responses of Coyotes to Changes in Food and Exploitation" (2005). Wildlife Damage Management Conferences -- Proceedings. 131.

https://digitalcommons.unl.edu/icwdm_wdmconfproc/131

Sursa datelor de efective estimate și cote realizate: Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Guvernul României

10 Iulie 2022, Copyright©2022 Crispus NGO Sibiu, Departamentul de Ecologie

Ministrul mediului cere vânătorilor să împuște 19.766 de șacali!

COMUNICAT DE PRESĂ

Conform datelor oficiale publicate pe pagina de vânătoare a ministerului, în România, hilacul sau șacalul auriu a ajuns la 23.041 de exemplare vii, pentru acest an vânătoresc, 2022/2023.

Anul de vânătoare s-a încheiat la 15 mai 2022 cu o cotă de extracție de 16.787 de exemplare din cele 19.329 de exemplare de hilaci câți trăiau anul trecut la noi în țară. Din această cotă vânătorii au reușit să împuște 11.291. Cu alte cuvinte, efectivul la nivel național a crescut cu 3.712 exemplare în ciuda faptului că vânătorii au împușcat 11.291 de exemplare. Iar pentru anul acesta ministerul a aprobat o cotă de extracție de 19.766, ceea ce reprezintă 86% din efectivul total. Aceste cote aberante cu care ministerul mediului dorește să elimine această specie sunt aprobate incepând cu anul 2018 când reprezentanți ai autorității de management al faunei sălbatice din România au susținut că șacalul reprezintă principalul vector de răspândire al virusului de pestă porcină.

Sacalul auriu sau hilacul 

Canis aureus moreoticus, I. Geoffroy Saint-Hilaire, 1836

Foto: Tea Oaches, Judetul Dolj, luna mai 2022

În opinia specialiștilor cotele de peste 80% sunt considerate cote de exterminare și nu se pot realiza decât prin metode radicale cum ar fi otrăvirea sau utilizarea capcanelor care ucid. Pe masa ministerului sunt în discuție introducerea acestor capcane, o ședință tehnică la care a fost invitată și organizația Crispus având loc anul trecut la data de 16 noimebrie 2021.

Hilacul sau șacalul auriu face parte din familia canidelor. Este strict protejat în Italia și are statut special in alte țări din Europa. La noi, OUG 57/ 20 iunie 2007 îl plasează intre speciile de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management, alături de jderul de copac, dihorul de casă si capra neagră. Art 37 prevede condiții de prelevare si exploatare compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila prin interdicție temporară și/sau locală a recoltării, reglementarea perioadelor de recoltare, a modului si a mijloacelor de recoltare/capturare cu un sistem de autorizare a recoltării/capturării, ceea ce se traduce prin stabilire de cote de recoltă și supraveghere de către organismele specializate si nicidecum vanătoare la cote excesive de peste 80 %, așa cum se practică în prezent.

Sunt interzise mijloacele neselective de colectare cu animale captive eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie, aparatura audio, dispozitivele electrice, capcanele neselective, luminarea țintelor, otrăvurile si momelile otrăvite sau care conțin anestezice, precum si arme al căror încărcător poate conține mai mult de două cartușe.

Hilacul consumă broaște, pești, insecte, mari cantități de legume, fructe si cereale, foarte multe rozătoare, dar si iezi de căprioară, fazani, păsări de curte și poate prăda chiar vițeii nou-născuți. Se stabilește preponderent în zonele umede sau pe luncile râurilor, dar și în apropierea asezărilor omenești unde îl întâlnim la gropile de gunoi de lângă sat sau pe iazurile din Delta Dunării unde fermierii aruncă leșurile vacilor și vițeilor morți. Poate face pagube în gospodării prin consumul de păsări de curte, purcei, miei, iezi, viței, acolo unde nu există suficientă protecție cu inchiderea animalelor pe timpul nopții sau cu garduri corespunzătoare de cel puțin 180 de cm.

În timp ce pentru capra neagră România aplică o cotă de extracție de 10% și este astfel un model pentru alte țări din Uniune, pentru șacalul auriu, o altă specie de interes comunitar, statul român aplică cotele de exterminare de peste 80%, fără niciun rezultat, ba dimpotrivă, cu un efect de boomerang, cunoscându-se faptul că la o presiune excesivă prin împușcare necontrolată, speciile de mezocarnivore își modifică biologia de reproducere. Femela din perechea dominantă poate făta până la 8 pui. Aceștia sunt ajutați de o altă femelă de 10 luni care a rămas în grupul teritorial de anul trecut și care are și ea capacitatea de reproducție putând să existe la un moment dat până la 12 pui crescuți de o familie. Problemele cele mai mari intervin când prin eliminarea unui membru din perechea dominantă se distruge teritorialitatea speciei.

În condițiile actuale, statul român “preferă pușca” pentru a preveni ceva inevitabil și anume creșterea populațiilor de șacal auriu la nivelul capacității de suport a habitatului.

Prin agresiunea față de această specie cu rol ecologic deosebit, ministerul mediului își arată politica de mediu “eficientă” în cel mai autentic mod. În loc să producă politici de management și incinerare a leșurilor de vite din Delta Dunării, politicienii caută politici pentru a împușca sanitarul surselor de infecții din deltă sau de pe lângă satele unde unitățile administrativ teritoriale nu reușesc să își închidă gunoaiele.