RoHilac 2021-2024, dinamica si structura populatiilor de sacal auriu in Romania

Propunere de proiect national pentru stabilirea Planului de actiune, conservare si management al speciei de sacal auriu in Romania

Scurt istoric al initiativei Crispus de a incepe studiul de dinamica si structura a populatiilor de hilac sau sacal auriu in Romania

Actiunile de management letal prin vanatoare pentru specia de hilac sau sacal auriu se justifica numai dupa o atenta monitorizare si evaluare a efectivelor existente, masuri de management fiind necesare intrucat specia face parte din categoria mamiferelor specii de interes comunitar, Anexa Va, Directiva Habitate 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, transpusa in legislatia romaneasca prin OUG57/2007.

Ghimpati, 26 Octombrie 2011, 

Prezentarea primului proiect de dinamica si structura a populatiilor de sacal auriu in Romania a avut loc in cadrul primului Colocviu International “Study of the golden jackal populations. European concerns” organizat de Crispus NGO Sibiu si Serviciul National de Vanatoare si Acvacultura RNP Romsilva la Cheversu Mare si la Ghimpati. Printre cei prezenti a fost si un secretar de stat din Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor din Romania.

Urma de sacal auriu la Marea Neagra, 2012.

RoJack 2011-2015

Primul proiect de cercetare a structurii si dinamicii populatiilor de hilac in Romania a fost propus in anul 2011 de catre departamentul de ecologie al ONG Crispus Sibiu si SNVA RNP Romsilva Romania in cadrul primului colocviu international dedicat speciei care a avut loc in Romania la 23 Octombrie 2011. 

Monitoringul ecosistemelor specifice sacalului auriu in arii naturale din Romania

Studiu de relatii interspecifice si de ecologie a populatiilor pe perioada 2011-2015

Scop: Managementul durabil al ecosistemelor specifice sacalului auriu

Obiectivele de atunci pentru 4-5 ani au fost:

O1) Cunoasterea nivelului actual al populatiilor de sacal auriu in arii naturale din Romania

O2) Studii de componenta hranei si a relatiei sacal auriu ungulate

O3) Imbunatatirea imaginii sacalului auriu

O4) Implicarea organismelor specializate de stat si administrativ locale in managementul durabil al populatiilor de sacal auriu

Activitatile principale:

A1) 12 actiuni de monitoring acustic si spotlight 2-3 pe an timp de 4 ani (in 50 call stations deja instalate)

A2) Utilizarea sistemelor informatice geografice GIS pentru analiza integrata a raspandirii sacalului auriu in functie de factorii biotici, abiotici si antropogeni din zonele de studiu, identificati in punctele de monitoring

A3) Analiza cotelor de recolta si a recoltelor de sacal auriu asa cum reiese din raportul anual al gestionarilor fondurilor cinegetice, acolo unde acest raport se intocmeste sistematic. Campanie de colectare de informatii din teren si de la organismele de stat specializate dar si local-administrative sau de la asociatiile de vanatori

A4) Observatii prin capcane foto (fototrapping cu 30 de camere foto si video) cu PIR si infrarosu ce vor fi instalate permanent; informatiile se vor colecta si analiza cu o periodicitate de maxim 3 luni

A5) Organizarea unor stagii de lucru in zone unde s-au desfasurat proiecte de monitoring specializat pentru sacalul auriu (parcuri nationale sau arii naturale din strainatate unde s-au realizat studii de habitat specific prin acolarare de indivizi) Perfectionare prin participare la simpozioane si conferinte internationale specifice sacalului auriu.

A6) Acolarare de indivizi de sacal auriu pentru analiza comportamentului de hrana si de dimensiuni de biotop specific

A7) Recoltare de material biologic si cercetare de laborator, analize de continut gastric, genetice pentru determinarea de interconexiuni intre grupuri, populatii si nuclee

A8) Activitati de educatie ecologica in scoli, universitati, administratii locale. Publicarea de materiale si brosuri informative. Publicarea de volume cu informatii despre biologia sacalului si a relatiilor interspecifice pe care acesta le dezvolta in arii naturale din Romania

A9) Stabilirea de politici de management continuu al populatiilor de sacal auriu prin implicarea administratiilor fondurilor cinegetice, a autoritatii de mediu si a institutelor de biologie. Alcatuirea Conservation Action Plan la specia de sacal auriu in Romania in baza datelor obtinute din prelucrarea cu sisteme informatice geografice GIS

LIFE and Jackal Ecology Task Force (JETF)

Proiect LIFE 2013-2017, ecologia sacalului in SE Europei

Ca si continuare a ideilor si proiectului initiat in anul 2011, Crispus a aplicat pentru o finantare din programul european LIFE. Proiectul LIFE12 BIO/RO/000492 a fost depus in octombrie 2012.

NGO Crispus Sibiu (Romania) impreuna cu Wild Bulgaria NGO Elkhovo (Bulgaria) au propus in anul 2012 Proiectul "Jackal ecology project in natural areas of the Danube and Maritsa (Evros) river basins" cu obiective clare de evaluare a ecologiei populatiilor de sacal auriu in SE Europei. Proiectul s-a redactat si lansat pentru programul de finantare al UE, LIFE +.

Proiectul ar fi urmat sa se desfasoare in arii naturale din Romania, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croatia, Slovenia, Grecia si Italia. 

Au fost invitati parteneri cu care Crispus a inceput monitorizarea populatiilor de sacal auriu in Europa: SNVA RNP Romsilva, Muzeul Gr Antipa din Bucuresti, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Muzeul de Istorie Naturala din Sofia (Bulgaria), Facultatea de Biologie din Belgrad (Serbia), Institutul de Conservare a Faunei Salbatice din Godollo (Ungaria), Universitatea Kaposvar (Ungaria), Societatea Dinaricum (Slovenia), BIOM NGO Zagreb (Croatia), Societatea Biosphere Atena (Grecia) si Muzeul de Istorie Naturala din Udine (Italia).

Crispus a infiintat cu acest prilej Jackal Ecology Task Force, un parteneriat care sustine proiecte la nivel european, transfrontalier. GOJAGE, Golden Jackal informal study Group in Europe, beneficiaza de acest protocol, ca unic document formal ce sustine o colaborare internationala.

Proiectul JEP SEE LIFE a fost respins (EU Rejection Letter) de catre Uniunea Europeana si nu a fost cofinantat de catre statul roman. Refuzul Guvernului Romaniei de a colabora cu Crispus pentru acest proiect are un motiv limpede (lipsa banilor si a cadrului legal). Decizia nr 361371ED /25.09.2012 semnata de secretar genearl adjunct doamne Elena Dumitru.

Indemnarea echipei de corectori ai LIFE a fost sa includem codurile ariilor naturale (e.g. ROSCI, ROSPA) unde ar fi urmat sa se desfasoare proiectul, sa detaliem mai bine rezultatele pentru fiecare beneficiar, refuzul fiind practic legat de faptul ca hilacul nu este specie prioritara si proiectul a inclus doua tari care nu erau stat membru UE. Raspunsul Crispus.

RoHilac BioStars 2016-2020

In 2016, o colaborare cu USAMV Cluj-Napoca si AGVPS Romania a dus la propunerea "RoHilac Biostars 2016-2020". Proiectul a fost redactat de catre USAMV Cluj-Napoca, insa nu a fost sustinut si nici agreat de catre Guvernul Romaniei.

"ROHILAC 2021-2024" Initiativa in urma constatarii cotelor de recolta de 80%

Hilacul, denumit si sacal auriu sau sacal comun face parte din familia canidelor. Este strict protejat in Italia si are un statut cu totul special in alte tari din Europa (Germania, Slovenia, Austria, Polonia, Danemarca, Franta). La noi, prin OUG 57/ 20 iunie 2007 care transpune Directiva Habitate, hilacul sau sacalul auriu este regasit intre mamifere "specii de interes comunitar" a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management. In aceeasi categorie se mai regasesc jderul de copac, dihorul de casa si capra neagra. 

Art 37 prevede conditii de prelevare si exploatare compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila prin interdictie temporara si / sau locala a recoltarii, reglementarea perioadelor de recoltare, a modului si a mijloacelor de recoltare / capturare cu un sistem de autorizare a recoltarii / capturarii ceea ce se traduce prin stabilire de cote de recolta si supraveghere de catre organismele specializate si nicidecum vanatoare libera.

In februarie 2021, Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu Romania a analizat cotele de recolta pentru sacal auriu, cote alarmante si exagerate impuse asociatiilor vanatoresti cu scopul de a extermina specia de hilac sau sacal auriu. La o scurta analiza s-a observat ca in ciuda procentelor de 80% aprobate, asociatiile vanatoresti au realizat cote de 65 % in 2018-2019 si de 60 % in 2019-2020, eliminandu-se din natura 9.747 exemplare de sacal auriu doar in ultimul sezon de vanatoare.

Imediat, Crispus a derulat o campanie publica printre vanatori cu scopul de a atentiona asupra riscurilor aplicarii unor cote de recolta de 80%. 

Proiectul initial de structura si dinamica a populatiilor de sacal auriu in arii naturale si fonduri de vanatoare din Romania a fost reluat si este acum sub atentia Crispus Sibiu si ACBD Vrancea, dar si a noului Guvern.

O scrisoare de intentie pentru obtinerea unui Acord de Parteneriat a fost trimisa la data de 26 februarie 2021, domnului ministru Barna Tánczos. Adresa a fost ingregistrata la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) cu numarul R5559 / 1.03.2021.