Ce mananca hilacul si de ce nu mai au valoare trofeele de sacal auriu?
Sacalul auriu, o specie hipocarnivora, cu caracter oportunist, necrofag, omnivor, in proportie de sub 10% consuma specii de vanat mic pe timp de iarna, insa mai ales resturi biologice, intestine si organe interne lasate dupa partide de vanatoare pentru vanat mare sau pasari nerecoltate de prin stufarisuri, care sunt greu de recuperat, acolo unde exista vanatoare fara caine de aret, etc. Fiind necrofag, il gasim printre gunoaie, prin vai, consumand resturi de carne, pisici moarte dar si carcase de vanat, chiar si alti sacali morti sau alte cadavre in putrefactie ajutand astfel la mentinerea echilibrului ecologic in sistemele din care face parte. Fiind omnivor, consuma fructe, struguri, cereale, broaste, scoici, mici rozatoare, reptile, oua sau pasari.
Este competitor direct al omului, in special pe fondurile de vanatoare, unde cateodata poate consuma puietul de vanat erbivor. Nu ataca omul si nu reprezinta un pericol pentru fermele zootehnice sau turmele de ovine decat acolo unde imprejmuirea cu tarcuri sau paza acestora este deficitara. Acest comportament se observa doar in perioada fatarii la ungulatele mici, specii cinegetice cu varsta de o zi acolo unde fatarea si dezvoltarea puietului se face in afara turmei sau a cioporului, in ferme de vanatoare, unde turma nu mai are protectia vierului, capriorului sau a cerbului. Nu de putine ori auzi paznicul de vanatoare ca iti spune "ieri caprioara era de fatat, iar astazi am gasit-o fatata dara fara ied".
Vanatoarea excesiva poate produce efectul de pierdere a teritorialitatii sacalului si astfel la ocuparea spatiilor de catre alti indivizi, acolo unde lipseste masculul alfa, prin interactiune producandu-se inmultirea si reproducerea acestia. Vorbim, deci, de o posibila crestere a efectivelor populatiei acolo unde vanatoarea se practica fara selectie si fara evaluare in prealabil.
Practicarea vanatorii in fermele de vanatoare trebuie sa includa adunarea resturilor biologice de pe terenurile de vanatoare, resturi de intestine si organe interne ce se arunca de vanatori dupa ce vanatul a fost recuperat.
On 7th of September 2019 in "Dimitrie Gusti" National Village Museum in Bucharest near sheep or cattle and lamb furs, golden jackal skin was on sail with 800 RON (150-160 Eur)
Masurile de management aplicate in Romania nu au la baza o monitorizare atenta si integrala a speciei, estimarile fiind bazate pe specificul de haulit spontan sau stimulat bioacoustic o metoda neagreata de cercetatori (neomologata si total riscanta pentru evaluare) stiindu-se ca in primii doi ani de la stabilirea in noul teritoriu hilacul nu are nevoie de a raspunde teritorial. In primii ani de sedere intr-un teritoriu nou comunicarea se face doar prin latrat. Astfel, succesul hilacului pe fondurile de vanatoare se datoreaza in principal caracterului sau elusiv. Pentru a evita aceste erori de subestimare a numarului real masurile de management trebuie sa cuprinda cotele de recolta exacte si reale din anii anteriori. Ori, nu de putine ori centralizatoarele contin date false, de dragul indeplinirii cotelor impuse.
Declararea unui numar mai mare sau mai mic decat cel real poate avea repercusiuni locale greu de corectat. La momentul actual nu exista o metodologie de valorificare a trofeului de sacal, nici concursuri de premiere a vanatorilor care au recoltat exemplare valoroase astfel incat oricine este tentat de a lasa cadavrele de vulpe si sacal in valea de langa locul unde a fost impuscat, hrana pentru ciori sau pentru alti sacali.
Blana de sacal auriu vanduta cu 800 RON
la muzeul "Dimitrie Gusti" din Bucuresti, Septembrie 2019
Film de Andrei Udisteanu realizat in anul 2013, de actualitate.
Exterminarea populaţiilor de şacal prin impunerea unor cote de recoltă de peste 55% din populaţia vie poate duce la dezechilibru între speciile competitoare de răpitori greu de remediat. În ultimii 7 ani cotele de recoltă au depăşit 60 %, iar în ultimii 2 ani au fost de peste 80% încercându-se exterminarea speciei de pe fondurile de vânătoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu